Fierul- lipsa acestui nutrient vital este una dintre principalele cauze ale dizabilității la nivel mondial – însă momentul exact în care devine o problemă și cea mai bună metodă de tratament rămân neclare, scriu jurnaliștii de la BBC.
Când Megan Ryan a început să observe că se simțea obosită, a presupus că era ceva normal. La urma urmei, era mamă singură a unui copil de trei ani și lucra cu normă întreagă. Aproape în fiecare zi, când își lua fiul de la grădiniță, adormea împreună cu el în timpul somnului de după-amiază. Nu și-a făcut prea multe griji. „Pur și simplu am crezut: ‘Asta este maternitatea’”, spune Ryan, care locuiește în nordul statului New York, SUA. La un control medical de rutină, în iunie 2023, medicul ei a întrebat-o dacă se simțea epuizată. Rezultatele analizelor de sânge au arătat că Ryan suferea de anemie cauzată de deficitul de fier.
Privind în urmă, existaseră și alte semne. Deși făcea exerciții fizice în mod regulat, Ryan a început brusc să simtă că obosește rapid în timpul drumețiilor obișnuite. De asemenea, mai avusese deficit de fier în trecut, în timpul sarcinii. Atunci, moașa ei a suspectat această problemă după ce Ryan a menționat că singura ei poftă din timpul sarcinii era gheața – un simptom al deficitului de fier.
Deficitul de fier este cea mai frecventă deficiență de micronutrienți la nivel mondial, afectând aproximativ o treime din populație.
Această afecțiune poate avea o gamă largă de consecințe. De exemplu, atunci când o femeie însărcinată nu are rezerve adecvate de fier, acest lucru poate afecta dezvoltarea creierului fătului. De asemenea, există un risc crescut de greutate mică la naștere, naștere prematură, deces în timpul sarcinii și naștere a unui copil mort. La sugari și copii mici, lipsa de fier poate afecta dezvoltarea pe termen lung, studiile arătând că acești copii prezintă un risc mai mare de probleme comportamentale – sunt mai puțin fericiți și mai puțin mulțumiți, având tendința de a fi mai retrași din punct de vedere social. De asemenea, deficitul de fier poate influența abilitățile motorii ale copiilor și capacitatea lor cognitivă, chiar și la ani după corectarea deficienței. La adulți, deficitul de fier este una dintre principalele cauze ale dizabilității la nivel mondial. În cazuri rare, poate fi fatal.
O problemă răspândită
„Este o problemă globală majoră”, spune Michael Zimmermann, profesor de nutriție umană la Universitatea Oxford din Marea Britanie și cercetător de lungă durată în domeniul deficiențelor de micronutrienți. „Este foarte frecventă. Nu dispare prea repede. Și este asociată cu multe dizabilități.”
Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că deficitul de fier este o afecțiune comună. Așadar, când ar trebui și când nu ar trebui cineva să ia suplimente de fier?
„Când cineva are un nivel scăzut de fier, organismul începe să formeze globulele roșii într-un mod diferit”, explică Sant-Rayn Pasricha.
De exemplu, la femei, anemia cauzată de deficitul de fier – situație în care organismul nu are suficient fier pentru a produce suficiente globule roșii – este una dintre principalele cauze ale dizabilității la nivel mondial. Un studiu efectuat asupra donatorilor de sânge pentru prima dată în SUA a constatat că 12% dintre femei aveau niveluri scăzute de fier, comparativ cu mai puțin de 3% dintre bărbați, ceea ce reflectă impactul pierderii regulate de sânge prin menstruație.
În plus, sarcina influențează și mai mult această situație, deoarece nutrienții sunt redirecționați către făt, ceea ce face ca femeile însărcinate să fie un grup deosebit de vulnerabil. Un studiu a arătat că 46% dintre femeile din Marea Britanie au avut anemie la un moment dat în timpul sarcinii – deși nu toate cazurile au fost cauzate de deficitul de fier.
Atletismul de anduranță, vegetarianismul sau veganismul și donarea frecventă de sânge pot crește riscul de deficit de fier atât la bărbați, cât și la femei. De asemenea, persoanele cu anumite afecțiuni medicale pot fi mai predispuse la niveluri scăzute de fier. De exemplu, bolile renale și boala celiacă pot reduce absorbția fierului.
O perioadă critică
Copiii reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri la deficitul de fier, deoarece acest mineral este esențial pentru dezvoltarea lor.
„Care este cea mai rapidă perioadă de creștere din întreaga noastră viață? Primele luni de viață”, spune Mark Corkins, președintele Comitetului pentru Nutriție al Academiei Americane de Pediatrie (AAP). „Îți triplezi greutatea de la naștere până la vârsta de un an. Îți dublezi lungimea.” Pe măsură ce corpurile noastre cresc, au nevoie de mai mult sânge. Iar globulele roșii sunt construite – parțial – pe baza fierului. Fără fierul necesar, spune Corkins, nu poți produce suficiente globule roșii pentru a transporta oxigenul către țesuturile în creștere, inclusiv către creier.
Deficitul de fier este deosebit de frecvent în rândul copiilor din țările cu venituri reduse. „În studiile pe care le-am făcut în Africa, 70% dintre bebelușii cu vârste cuprinse între șase și 12 luni prezintă anemie clară cauzată de deficitul de fier”, spune Zimmermann.
Chiar și în țările mai bogate, care au o nutriție general mai bună și care sunt mai predispuse să îmbogățească anumite produse alimentare cu fier, acest deficit persistă. De exemplu, în SUA, până la 4% dintre copiii mici suferă de anemie cauzată de deficitul de fier, iar aproximativ 15% au deficit de fier.
Deficit de fier, anemie cauzată de deficitul de fier și anemie
Anemia apare atunci când o persoană nu produce suficiente globule roșii normale sau hemoglobină – substanța care transportă oxigenul prin sânge. Aceasta poate avea diverse cauze, însă aproximativ jumătate dintre cazurile de anemie sunt provocate de deficitul de fier. Adulții care suferă de anemie cauzată de deficitul de fier pot experimenta slăbiciune, oboseală extremă sau dificultăți de respirație, printre alte simptome. Simptomele la bebeluși și copiii mici sunt similare, dar pot include și probleme de somn – treziri frecvente în timpul nopții, agitație în timpul somnului și dificultăți în a adormi.
Faptul că o persoană are un deficit de fier nu înseamnă neapărat că va dezvolta anemie. „Deficitul de fier poate fi considerat o etapă premergătoare anemiei”, explică hematologul clinic Sant-Rayn Pasricha, director al Școlii de Sănătate a Populației din Melbourne, specializat în deficitul de fier și afecțiuni conexe.
Severitatea deficitului joacă un rol esențial, explică Pasricha. Când nivelul de fier din organism scade, acesta începe să producă globule roșii într-un mod diferit. Acestea devin mai mici și, în cele din urmă, cantitatea de hemoglobină, responsabilă de transportul oxigenului în sânge, scade sub un nivel sănătos. „Atunci ajungem la anemia cauzată de deficitul de fier”, spune Pasricha.
Deficitul de fier și anemia sunt, de obicei, diagnosticate printr-un test de sânge – de regulă, unul care analizează nivelurile de feritină (o proteină care ajută la stocarea fierului) sau hemoglobina.
O chestiune în dezbatere
Unii specialiști pun sub semnul întrebării dacă deficitul de fier reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare.
Pasricha a fost coautor al unei analize menite să sprijine ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății privind suplimentarea cu fier la femei. În cadrul acestei cercetări, a descoperit ceva interesant.
Femeile din studiile clinice care aveau deficit de fier și raportau oboseală au constatat o îmbunătățire a stării lor de oboseală după administrarea suplimentelor de fier. Cu toate acestea, suplimentele nu au avut niciun efect asupra nivelului de energie la femeile care aveau, de asemenea, deficit de fier, dar care nu se plângeau de oboseală.
„Acest lucru ne sugerează că, cel puțin la adulți, dacă ai simptome clinice cauzate de deficitul de fier, atunci, desigur, ar trebui să fii tratat, iar acest lucru îți va îmbunătăți starea”, spune Pasricha. „Dar sugerează, de asemenea, că, dacă te simți perfect bine și cineva descoperă pur și simplu că ai un nivel scăzut de fier – atunci este greu de spus cu certitudine că tratamentul te va face să te simți diferit.”
Potrivit unor studii, efectele anemiei cauzate de deficitul de fier – în special la copii – pot fi de lungă durată. „Nu este vorba doar despre [efectele negative asupra sănătății] – ci despre faptul că nu ți-ai maximizat dezvoltarea”, spune Corkins.
De exemplu, o analiză a constatat o „asociere constantă” între anemia cauzată de deficitul de fier la copii și performanțe cognitive mai slabe comparativ cu grupurile de control. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că poate problema nu este anemia cauzată de deficitul de fier în sine, ci efectele generale ale anemiei, care reduc nivelul de energie. De asemenea, în analiza lor, cercetătorii menționează că este dificil să se excludă influența factorilor socioeconomici asupra comportamentului și capacității cognitive a copiilor.
Această complexitate se află în centrul tuturor cercetărilor în domeniul nutriției: este absența unui nutrient în sine problema sau acest deficit este doar un semn al unei alte probleme?
Pentru a complica și mai mult lucrurile, criteriile pentru definirea deficitului de fier la copii sunt încă subiect de dezbatere, spune Zimmermann. Deoarece copiii cresc atât de rapid, deficitul de fier duce, de obicei, rapid la anemie – ceea ce înseamnă că este dificil să se identifice și să se studieze copiii cu deficit de fier care nu sunt anemici.
Suplimente sau nu?
Având în vedere acest aspect și consecințele potențiale asupra dezvoltării copiilor, ghidurile recomandă adesea suplimentarea cu fier la orice semn de deficit – sau chiar ca măsură preventivă.
În SUA, de exemplu, Academia Americană de Pediatrie recomandă ca bebelușii alăptați exclusiv să primească suplimente de fier sub formă de picături începând de la vârsta de patru luni. Acest lucru se datorează faptului că laptele matern are un conținut scăzut de fier, în timp ce laptele praf este de obicei îmbogățit cu acest mineral.
Totuși, unii cercetători pun sub semnul întrebării această abordare.
Pasricha a participat la cel mai mare studiu realizat până în prezent pentru a examina efectul suplimentării cu fier asupra dezvoltării copiilor. Studiul, desfășurat pe un eșantion de 3.300 de bebeluși de opt luni din Bangladesh, a randomizat copiii în grupuri care au primit fie suplimente zilnice de fier timp de trei luni, fie un placebo. Cercetătorii au măsurat dezvoltarea neurocognitivă a copiilor înainte și după administrarea suplimentelor. „Nu am observat nicio dovadă a unui beneficiu funcțional”, spune Pasricha, deși nu au constatat nici efecte negative.
„Am observat că nivelul hemoglobinei și starea fierului s-au îmbunătățit la copiii care au primit suplimente de fier – dar nu am văzut ca acest lucru să influențeze dezvoltarea copilului”, spune Pasricha. De ce se întâmplă acest lucru, adaugă el, „este o întrebare la care echipa încă încearcă să găsească un răspuns”.
Alte cercetări au ajuns la concluzii similare. De exemplu, într-un studiu, chiar și după ce sugarii cu anemie cauzată de deficitul de fier au primit suplimente care le-au corectat anemia, aceștia au continuat să aibă modele de somn mai agitat decât ceilalți copii – uneori chiar și ani mai târziu.
O posibilă explicație ar putea fi faptul că, chiar și o perioadă scurtă de deficit de fier poate duce la efecte negative pe termen lung. Un studiu, de exemplu, a constatat că acei copii care aveau deficit de fier la naștere prezentau, la vârsta de 8-11 ani, o activare mai redusă în regiunile creierului responsabile de controlul cognitiv – chiar dacă nivelurile lor de fier fuseseră corectate între timp.
Pe de altă parte, Pasricha sugerează că problema ar putea să nu fie fierul scăzut în sine, ci faptul că acesta este un indicator al unei alte deficiențe – cum ar fi lipsa altor nutrienți esențiali în alimentație.
În același timp, suplimentarea cu fier la copiii care nu au, de fapt, un deficit ar putea avea și dezavantaje. Unele studii au arătat că bebelușii și copiii mici care aveau niveluri adecvate de fier, dar au primit suplimente, au avut o creștere în greutate mai mică și o dezvoltare mai lentă. Studii clinice randomizate au descoperit că bebelușii care au fost aleși să primească lapte praf cu un conținut ridicat de fier au obținut scoruri mai slabe la testele cognitive de memorie vizuală, înțelegerea lecturii și matematică la vârsta de 10 și 16 ani, comparativ cu cei care au primit formulă cu un conținut scăzut de fier. Cu toate acestea, cercetătorii spun că nu este încă clar cât de mult fier ar trebui suplimentat pentru a evita aceste efecte negative, deoarece și alți factori ar putea fi implicați.
Mulți clinicieni și cercetători sunt totuși de acord că, atunci când o persoană suferă de deficit de fier sau anemie cauzată de deficitul de fier și prezintă simptome, suplimentarea poate fi una dintre cele mai rapide metode de îmbunătățire a stării de sănătate.
De exemplu, o analiză a deficitului de fier la sportivii de anduranță a constatat că suplimentarea nu doar că a îmbunătățit nivelurile de feritină și hemoglobină, dar a crescut și capacitatea aerobă a sportivilor. Fie că este vorba despre administrarea de suplimente pentru sine sau pentru un copil, experții recomandă ca această decizie să fie luată cu ajutorul unui medic.
O dietă echilibrată
Într-o lume ideală, oamenii și-ar asigura necesarul de fier printr-o dietă echilibrată, bogată în alimente care conțin acest mineral, prevenind astfel dezvoltarea unui deficit – deși acest lucru nu este întotdeauna posibil. Printre sursele bune de fier se numără ficatul și carnea roșie, leguminoasele precum fasolea roșie, năutul, nucile și fructele uscate.
„Dieta este cea mai bună abordare. Corpul tău tinde să absoarbă mai bine fierul din alimente. Tinde să-l utilizeze mai eficient”, spune Corkins. „Acum, dacă cineva este profund anemic și vrei să remediezi rapid problema – atunci suplimentarea este soluția.”
În ceea ce o privește pe Ryan, ea a reușit să corecteze deficitul de fier de fiecare dată când a apărut: în timpul sarcinii, cu ajutorul unui supliment, iar în 2023, prin perfuzii cu fier, administrate la spital la fiecare două săptămâni, timp de cinci luni. „Nu a fost o soluție rapidă”, spune ea. Cu timpul, însă, a observat că oboseala a început să dispară.
Articolul original poate fi citit AICI.
