Rodrigo Duterte, fostul președinte al Filipine va fi pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității în legătură cu „războiul împotriva drogurilor”, despre care organizațiile pentru drepturile omului susțin că a lăsat în urmă 30.000 de morți, relatează jurnaliștii de la The Guardian.
Fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte a părăsit Manila la bordul unui avion cu destinația Haga, la doar câteva ore după ce a fost informat despre existența unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) în legătură cu crimele comise în cadrul „războiului împotriva drogurilor”.
Președintele în funcție al țării, Ferdinand Marcos Jr. a declarat, într-o conferință de presă, că „Avionul se află în drum spre Haga, în Țările de Jos, permițând fostului președinte să se confrunte cu acuzațiile de crime împotriva umanității legate de sângerosul său război împotriva drogurilor”.
Cea mai tânără fiică a lui Duterte, Veronica Duterte, a afirmat pe rețelele de socializare că avionul a fost folosit pentru a „răpi” tatăl său.
Zeci de mii de bărbaţi împuşcaţi pe străzi
Fostul lider, care urmează să împlinească 80 de ani în această lună, este acuzat de procurorii CPI de crime împotriva umanității pentru represaliile sale împotriva drogurilor, în urma cărora au fost ucise până la 30.000 de persoane. Majoritatea victimelor erau bărbați din zone urbane sărace, împușcați pe străzi.
Duterte a fost arestat pe principalul aeroport din Manila, la scurt timp după ce s-a întors din Hong Kong. „În cursul dimineții, Interpol Manila a primit copia oficială a mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI)”, a anunțat palatul prezidențial într-un comunicat. „În prezent, el se află în custodia autorităților.”
Un videoclip distribuit online îl arăta anterior pe fostul lider mergând sprijinit de un baston și ajutat să urce scările unui avion, înconjurat de forțe de securitate. Avocatul său, Martin Delgra, a declarat pentru presa locală că destinația era Haga, unde se află sediul CPI, deși acest lucru nu a fost confirmat oficial până când președintele Marcos a făcut declarația după decolarea avionului.
Marcos, care fusese anterior aliat cu fiica cea mare a lui Duterte, Sara, actuala vicepreședintă a țării, refuzase în trecut să coopereze cu ancheta Curții Penale Internaționale (CPI). Totuși, poziția sa s-a schimbat după ce cele două familii au ajuns într-un conflict deschis.
“Arestarea s-a făcut în conformitate cu regulile Interpol”
Marcos a declarat că arestarea a fost efectuată la cererea Curții Penale Internaționale (CPI). „Am încredere că arestarea a fost legală, corectă și a respectat toate procedurile necesare”, a spus el după plecarea lui Duterte. „Nu am ajutat în niciun fel Curtea Penală Internațională. Arestarea s-a făcut în conformitate cu regulile Interpol.”
Sara Duterte a afirmat că nu are „niciun mesaj” pentru fostul său aliat. „Dacă ești filipinez, nu vei asculta niciodată de străini în propria ta țară”, a spus ea. „Nu am nimic de spus [lui Marcos]. Nu cred că are vreun rost să vorbesc cu cineva care permite ca un cetățean să fie predat străinilor.”
Un videoclip difuzat de postul GMA a surprins momentul arestării, în care Duterte a fost oprit la bordul avionului său la sosirea în Manila. „Va trebui doar să mă omorâți. Nu voi permite să luați partea străinilor albi”, a spus el în înregistrare.
Sute de ofiţeri mobilizaţi în aeroport
Poliția filipineză a anunțat că a mobilizat 379 de ofițeri în aeroport și în alte locații strategice. După ce a fost luat în custodie, Duterte le-a spus polițiștilor că ar trebui să fie judecat în Filipine. „Dacă am comis un păcat, judecați-mă în instanțele filipineze”, a declarat el într-un videoclip distribuit pe rețelele de socializare de un membru al familiei sale.
Leila de Lima, una dintre cele mai vocale critice ale lui Duterte și ale „războiului împotriva drogurilor”, care a fost închisă timp de peste șase ani pe baza unor acuzații nefondate în timpul administrației sale, a declarat: „Astăzi, Duterte este obligat să dea socoteală – nu mie, ci victimelor, familiilor lor, unei lumi care refuză să uite. Nu este vorba despre răzbunare. Este vorba despre justiție care, în sfârșit, își urmează cursul.”
Josalee S. Deinla, secretarul general al Uniunii Naționale a Avocaților Poporului, organizație care reprezintă victimele războiului împotriva drogurilor, a declarat că justiția „în sfârșit îl ajunge din urmă” pe fostul lider.
O mare parte dintre evenimentele zilei au fost transmise pe rețelele de socializare, iar Veronica Duterte a postat actualizări pe tot parcursul zilei de marți. Într-un videoclip, un oficial a anunțat că familia lui Duterte poate alege trei persoane care să-l însoțească într-un zbor charter. Într-o altă postare, Veronica Duterte și-a exprimat îngrijorarea cu privire la starea de sănătate a tatălui său, publicând o fotografie în care acesta se odihnea și primea oxigen.
Susținătorii lui Duterte au argumentat că, deoarece Filipine s-a retras din Statutul de la Roma în 2019, Curtea Penală Internațională (CPI) nu mai are jurisdicție asupra sa. Cu toate acestea, CPI a precizat anterior că își menține jurisdicția pentru presupusele crime comise în țară înainte de retragere.
Cine este Rodrigo Duterte
Duterte a devenit președinte în 2016, după ce a promis o represiune nemiloasă și sângeroasă care ar elimina drogurile din țară. În timpul campaniei electorale, el a declarat că vor fi atât de multe cadavre aruncate în Golful Manila, încât peștii se vor îngrășa hrănindu-se cu ele. După ce a preluat funcția, a afirmat public că va ucide traficanții de droguri suspectați și a încurajat populația să ucidă dependenții.
De la alegerea sa, se estimează că între 12.000 și 30.000 de civili au fost uciși în cadrul operațiunilor antidrog, conform datelor citate de Curtea Penală Internațională (CPI).
Chiar dacă represiunea sa a provocat indignare la nivel internațional, Duterte a rămas extrem de popular în rândul populației din Filipine pe tot parcursul mandatului său.
Rapoartele poliției au încercat adesea să justifice crimele susținând că ofițerii au acționat în legitimă apărare, în ciuda mărturiilor care indicau contrariul. Organizațiile pentru drepturile omului care au documentat represiunile susțin că poliția obișnuia să planteze probe, inclusiv arme, cartușe goale și droguri. Un medic legist independent, care a investigat crimele, a descoperit, de asemenea, nereguli grave în modul în care au fost efectuate autopsiile, inclusiv certificate de deces care atribuie în mod eronat cauza morții unor factori naturali.
Duterte, care a apărut în fața unei comisii senatoriale de anchetă privind crimele din războiul antidrog în 2024, a declarat că nu are „nici scuze, nici regrete” pentru politicile sale, afirmând: „Am făcut ce trebuia să fac și, fie că mă credeți sau nu, am făcut-o pentru țara mea.” În cadrul aceleiași audieri, el a recunoscut că le-a ordonat ofițerilor să încurajeze infractorii să riposteze și să reziste arestării, astfel încât poliția să poată justifica apoi uciderea lor – dar a negat că ar fi autorizat în mod explicit poliția să ucidă suspecți.
Duterte a mai spus în fața comisiei că, pe vremea când era primar al orașului Davao, a menținut un „escadron al morții” format din criminali care aveau sarcina de a ucide alți infractori.
Ancheta Curții Penale Internaționale privind crimele comise în cadrul războiului antidrog vizează faptele din perioada noiembrie 2011 – iunie 2016, incluzând execuțiile extrajudiciare din orașul Davao, precum și crimele comise la nivel național în timpul președinției sale, până la 16 martie 2019, când Filipine s-a retras din jurisdicția instanței de la Haga.
Articolul original poate fi citit AICI.
