Jurnaliștii de la The Conversation au stat de vorbă cu Seth Ashley, profesor de comunicare și media la Boise State University despre cum ar trebui să ne informăm.
Manipularea politică nu este ceva nou, iar identificarea știrilor și informațiilor de încredere poate fi dificilă. Însă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a reaprins dezbaterile despre adevăr, responsabilitate și rolul mass-mediei într-o lume profund divizată.
Dezinformarea este un termen general care acoperă toate tipurile de conținut fals și înșelător, iar astfel de informații sunt din abundență. În timpul primei sale președinții haotice, Trump însuși a promovat afirmații false despre COVID-19, schimbările climatice și alegerile din 2020.
Acum, în al doilea său mandat, Trump folosește din nou influența funcției prezidențiale pentru a răspândi afirmații false – de exemplu, despre Ucraina și Canada, dar și despre imigrație, inflație și, în continuare, alegerile din 2020.
Între timp, platforme de social media precum Meta au renunțat la programele de verificare a faptelor create după prima victorie electorală a lui Trump, iar consilierul prezidențial Elon Musk continuă să folosească platforma X pentru a amplifica afirmațiile false ale lui Trump și propriile sale teorii ale conspirației.
Pentru a rămâne informat, dar și pentru a te proteja împotriva dezinformării, este esențial să practici o „igienă a știrilor”, dezvoltând abilități solide de alfabetizare media.
Alfabetizarea media, înseamnă mai mult decât verificarea faptelor și detectarea falsurilor generate de inteligența artificială. Este vorba despre înțelegerea modului în care funcționează mass-media modernă și despre cum este influențat conținutul – de la „newsfluenceri” pe TikTok la FOX News și The New York Times.
Iată șase modalități prin care poți deveni un consumator de știri mai inteligent și mai echilibrat.
-
Recunoaște influența algoritmilor
Algoritmii sunt formule informatice ascunse care influențează tot ceea ce consumatorii de știri citesc, vizionează, accesează. Deși creează iluzia neutralității, algoritmii modelează percepția oamenilor asupra realității și sunt concepuți pentru a maximiza implicarea.
Motoarele de recomandare algoritmice care alimentează platforme precum X sau YouTube pot contribui la destabilizarea lentă a societății, izolând utilizatorii în camere de ecou partizane care cresc polarizarea și erodează încrederea socială.
Uneori, algoritmii pot promova informații false care distorsionează percepțiile oamenilor sau îi determină să adopte comportamente periculoase. Grupurile de Facebook care au răspândit mesaje „Stop the Steal” au contribuit la insurecția de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021. Algoritmii TikTok au încurajat provocarea „borax challenge”, unde oamenii au ingerat detergent de rufe. Dylann Roof a ucis nouă persoane de culoare bazându-se pe informații false găsite în rezultatele căutărilor.
În loc să consumi pasiv orice apare în feed-ul tău – permițând „atrofierea creierului” – caută în mod activ o varietate de surse pentru a te informa despre actualitate. Știrile nu ar trebui să îți spună doar ceea ce vrei să auzi.
Și răspândește această idee. Persoanele care înțeleg că algoritmii filtrează informațiile sunt mai predispuse să ia măsuri împotriva dezinformării.
-
Înțelege economia presei
Organizațiile media funcționează într-un sistem economic care le modelează prioritățile.
Redacțiile cu scop lucrativ, care produc majoritatea știrilor consumate în SUA, se bazează în mare măsură pe veniturile din publicitate, ceea ce poate reduce calitatea știrilor și poate introduce un bias comercial. Posturi precum ABC, CNN și FOX, precum și afiliații locali ai televiziunilor de rețea, pot realiza materiale de calitate, dar modelul lor de afaceri explică de ce există o tendință spre acoperirea „de tip cursă electorală” a alegerilor și raportarea „echilibrată falsă”, care lasă loc îndoielii chiar și în privința faptelor dovedite, cum ar fi schimbările climatice și vaccinurile.
În același timp, perspectivele economice pentru jurnalism nu sunt deloc optimiste. Scăderea veniturilor și reducerile de personal afectează, de asemenea, calitatea știrilor.
Redacțiile nonprofit și mass-media publică oferă alternative care, în general, prioritizează interesul public în locul profitului. Iar dacă ai posibilitatea financiară, abonarea la publicații de calitate poate ajuta la supraviețuirea instituțiilor media credibile.
Jurnalismul tradițional nu a fost niciodată perfect, dar prăbușirea industriei media este, fără îndoială, un pericol pentru democrație. Țările care finanțează mai bine mass-media publică au, de obicei, democrații mai puternice.
-
Concentrează-te pe evaluarea și verificarea surselor
Odată cu creșterea conținutului generat de inteligența artificială, evaluarea și verificarea surselor sunt competențe esențiale. Iată câteva metode pentru identificarea jurnalismului de încredere:
- Calitatea dovezilor: Sunt afirmațiile verificate cu sprijinul mai multor persoane informate și din perspective diferite?
- Transparența surselor: Este reporterul clar cu privire la sursa informațiilor și cine le-a furnizat?
- Respectarea eticii jurnalistice: Urmează publicația principiile fundamentale ale acurateței și independenței?
- Corectarea greșelilor: Publicația își corectează erorile și revine asupra materialelor incomplete?
Fii precaut cu conținutul care nu menționează numele autorului, se bazează excesiv pe surse anonime – sau nu oferă deloc surse – ori este publicat de instituții media cu o agendă ideologică clară. Aceste aspecte nu sunt întotdeauna factori de descalificare – de exemplu, reviste credibile precum The Economist nu folosesc byline-uri, iar unele surse anonime sunt necesare pentru protecția celor care furnizează informații – dar trebuie să fii atent la publicațiile care recurg frecvent la astfel de practici și își ascund intențiile.
O tehnică bună de verificare online este „citirea laterală”. Aceasta presupune deschiderea de noi pagini de browser pentru a verifica afirmațiile pe care le vezi pe site-uri de știri și rețele sociale. Întreabă-te: Mai scrie cineva despre acest subiect? Au ajuns la concluzii similare?
-
Analizează-ți reacțiile emoționale
Unul dintre semnele distinctive ale dezinformării este capacitatea sa de a provoca reacții emoționale puternice, fie că este vorba de indignare, frică sau validare personală.
Studiile arată că astfel de reacții pot afecta judecata și îi pot face pe oameni mai vulnerabili la informații false sau înșelătoare. Creierul uman este programat să respingă informațiile care contrazic convingerile sale și să accepte informațiile care îi plac – un fenomen cunoscut sub numele de bias de confirmare.
Când întâlnești conținut care îți provoacă o reacție emoțională intensă, întreabă-te: Cine beneficiază de această narațiune? Ce dovezi o susțin? Este această informație informativă sau manipulatoare?
Dacă răspunsurile îți ridică suspiciuni, investighează mai departe înainte de a reacționa sau de a distribui informația.
-
Protejează-te împotriva propagandei
Orice actor politic încearcă să modeleze narațiuni pentru a obține sprijin pentru agenda sa. Acest fenomen se numește spin politic.
Dar Trump merge mai departe, promovând minciuni pentru a-și mobiliza susținătorii și a submina legitimitatea instituțiilor democratice fundamentale.
De asemenea, atacă mass-media care îl critică. De la discreditarea publicațiilor critice ca fiind „știri false” până la numirea jurnaliștilor drept „dușmani ai poporului”, aceste tactici reduc disidența, subminează încrederea publicului în jurnalism și modifică percepțiile despre discursul public acceptabil.
Între timp, el amplifică informații și persoane care îi susțin cauzele politice. Acest lucru se numește propagandă.
Înțelegerea mecanismelor propagandei – utilizarea repetiției, a apelului emoțional, a țapului ispășitor, a tacticilor de intimidare și a promisiunilor nerealiste – poate ajuta la imunizarea oamenilor împotriva influenței sale.
-
Rămâi implicat
Democrația depinde de cetățeni informați și activi, capabili să tragă la răspundere guvernul, oficialii săi și alte figuri influente din societate. Totuși, volumul imens de dezinformare și știri negative din prezent poate fi copleșitor.
În loc să renunți complet la consumul de știri – un fenomen cunoscut de cercetători sub numele de „evitare a știrilor” – poți practica un consum critic și conștient.
Citește în profunzime, nu te limita la titluri și clipuri scurte, analizează modul în care sunt prezentate poveștile și încurajează discuțiile despre rolul mass-mediei în societate. Distribuie informații de încredere prietenilor și colegilor tăi și fii un exemplu de igienă media pentru cei din jur.
Corectarea dezinformării este dificilă, așa că, dacă cineva pe care îl cunoști distribuie astfel de informații, încearcă să inițiezi un dialog, adresându-i – în privat și cu tact – întrebări precum: De unde ai auzit asta? Crezi că este cu adevărat adevărat?
În cele din urmă, setează-ți obiective pentru consumul de informații. De ce fel de informații ai nevoie într-un anumit moment și unde le poți găsi? Unii experți susțin că 30 de minute pe zi sunt suficiente. Nu-ți irosi timpul pe conținut lipsit de valoare.
Ia o pauză de la ecrane
Deși este important să rămâi informat, la fel de important este să îți protejezi sănătatea mintală. Ieși afară, conectează-te cu natura și oferă-i creierului tău o pauză de la fluxul continuu de informații. Deconectarea și interacțiunea reală cu oamenii din jurul tău îți vor întări sistemul de sprijin pentru momentele mai dificile.
Pentru a-ți proteja echilibrul mental, dezactivează notificările și ia pauze regulate de la telefon și rețelele sociale.
Practica unei bune igiene a știrilor nu este doar o metodă de autoprotecție, ci și un mod de a contribui la un mediu informațional sănătos, care sprijină democrația și participarea informată a cetățenilor.
Articolul original poate fi citit AICI.
