Cum încearcă regii Big Tech din SUA să influențeze politica pe șase continente

Directorul executiv milionar din domeniul tehnologic, Elon Musk, a încurajat mișcările politice, politicile și administrațiile de extremă dreapta în cel puțin 18 țări, potrivit unei analize realizate de NBC News.

AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!

„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.

DONEAZĂ!

În timp ce Musk a atras o atenție larg răspândită pentru tulburările pe care le provoacă în guvernul SUA, precum și pentru rolul său tot mai important în Germania, a postat online și în sprijinul demonstrațiilor de stradă de extremă dreapta din Brazilia și Irlanda, a salutat sosirea unui nou prim-ministru conservator în Noua Zeelandă și și-a exprimat acordul cu un politician naționalist de dreapta din Olanda. S-a întâlnit personal de mai multe ori cu liderii de dreapta din Argentina și Italia și sprijină candidați suveraniști și extremiști pe tot globul, inclusiv în România.

Musk, intermediar al mișcărilor radicale

„Musk poate juca un rol important ca intermediar,” a declarat Manuela Caiani, profesor asociat în științe politice la Scuola Normale Superiore, o universitate din Florența, Italia.

Caiani studiază mișcările internaționale de extremă dreapta și spune că Musk ajută la creșterea acestor mișcări. Și oamenii îl ascultă datorită averii sale, chiar dacă îi lipsește legitimitatea convențională a unui funcționar ales. „Este foarte periculos ca un actor nonpolitic să vorbească acum cu o oarecare legitimitate politică,” a spus ea. „Schimbă paradigma politicii.”

Un fir comun al susținerii lui Musk este îmbrățișarea naționalismului sau a nativismului, indiferent de țara despre care vorbește, dar mai ales în țările europene. Musk a susținut diferite forme de naționalism american, german, britanic, italian și olandez. Cu alte cuvinte: naționalism peste tot, simultan. „Musk reușește să se branduiască drept un fel de purtător de cuvânt global al extremei drepte,” a spus Rodrigo Campos, cercetător postdoctoral în științe politice la Universitatea din York, Marea Britanie. „Există o ironie în aceasta, pentru că liderii de extremă dreapta de obicei vor să protejeze națiunea de influențele externe, în timp ce Musk este un miliardar care și-a construit averea din capitalul corporatist transnațional – cu alte cuvinte, este produsul globalizării neoliberale,” a spus Campos.

Implicațiile financiare ale influenței lui Musk în politică

Măsura în care susținerea lui Musk este de dreapta variază de la o țară la alta, incluzând susținerea în X a unor partide politice specifice, declarații de susținere pentru cauze anumite și apariții comune virtuale sau în persoană cu politicieni. Până acum, nu a folosit averea sa personală, în calitate de cel mai bogat om din lume, pentru a ajuta politicienii din alte țări, așa cum l-a ajutat pe Donald Trump în SUA anul trecut cu mai mult de 290 de milioane de dolari – sau cel puțin, nu a făcut acest lucru public.

Și pentru că Trump a fost inaugurat ca președinte luna trecută, Musk poate oferi liderilor străini o altă linie potențială de comunicare cu Casa Albă.

Diplomația privată a lui Musk și reacția liderilor politici

Diplomația privată a lui Musk se confruntă acum cu o opoziție crescândă din partea liderilor din unele țări care îl acuză de amestec necorespunzător în politica internă a acestora. Președintele francez Emmanuel Macron l-a acuzat luna trecută pe Musk că promovează o “nouă mișcare reacționară internațională.”

„Tipul de lobby pe care îl vedem de la Musk este fără precedent”, a spus Steven Feldstein, cercetător principal la Carnegie Endowment for International Peace, un think tank fondat în 1910. Feldstein a spus că există fire comune în politicienii și partidele susținute de Musk: acestea sunt bazate pe naționalism și susțin dereglementarea.

Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, poartă și el un război împotriva legislației tehnologice a UE. Într-un discurs care a șocat participanții la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele Statelor Unite a criticat aspru politicile Uniunii Europene destinate combaterii dezinformării și conținutului ilegal pe rețelele sociale.

Remarcile sale au fost cel mai puternic avertisment al SUA împotriva reglementărilor tehnologice europene de până acum, după săptămâni de retorică tot mai ostilă din partea președintelui Donald Trump, proprietarului X, Elon Musk, și CEO-ului Meta, Mark Zuckerberg.

Răspunsul Comisiei Europene a fost măsurat. Cea mai înaltă oficială a politicii tehnologice din cadrul acesteia, Henna Virkkunen, a repetat un mesaj conform căruia regulile „sunt aceleași pentru toată lumea, pentru companiile europene, pentru companiile americane, pentru companiile chineze”.

Vance nu a simțit aceleași constrângeri și a ignorat, de asemenea, îngrijorările europene că țări străine — în special Rusia — se implică activ în democrațiile europene prin campanii hibride, inclusiv pe platformele de socializare. Remarcile sale au reprezentat cea mai puternică mustrare a Statelor Unite împotriva reglementărilor tehnologice europene de până acum.

Germania a avut alegeri pe 23 februarie, iar oficialii și experții în dezinformare au semnalat mai multe campanii coordonate pentru a influența votul prin dezinformare. Vance a ironizat ideea că astfel de campanii ar putea deraia alegerile.

Noua lege a UE privind rețelele sociale, Actul privind serviciile digitale, vine cu amenințarea unor amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală — iar platforma de social media X deținută de Musk este așteptată să fie sancționată cu o amendă în prima investigație a legii.

Gigantul rețelelor sociale, Meta, a fost lovit în ultimii ani cu amenzi uriașe, inclusiv o penalizare de 1,2 miliarde de euro pentru încălcări ale confidențialității; în noiembrie trecut a fost amendat cu 797 milioane de euro pentru încălcarea regulilor antitrust ale UE.

Tensiunile dintre giganții tech și Uniunea Europeană

La rândul ei, compania Meta, deținută de Mark Zuckerberg, spune prin reprezentanții ei că va denunța lui Trump dacă UE va continua să fie neprietenoasă.

Meta a fost cu siguranță în vizorul UE, acumulând peste 3 milioane de dolari în amenzi doar pentru încălcarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), și se confruntă cu o investigație în curs care susține că nu a protejat minorii pe platforma sa. La începutul acestei luni, Meta a anunțat că își va deschide platforma Facebook Marketplace pentru concurenți terți în UE, ca urmare a unei amenzi antitrust. Dar acum încearcă o strategie nouă: amenințând să se plângă lui Trump.

Nu este cea mai surprinzătoare mișcare. Zuckerberg s-a apropiat de Trump încă de când acesta a început să aibă scoruri bune în sondaje înainte de alegerile din 2024.

Trump a dat, de asemenea, unele semne timpurii că s-ar putea opune încercărilor de a pedepsi companii americane precum Meta. În timp ce a vorbit la Forumul Economic Mondial luna trecută, Președintele a declarat că UE nu ar trebui să impună amenzi companiilor americane, numind acest lucru „o formă de impozitare” și spunând „Avem niște reclamații foarte mari împotriva UE.”

Comisia Europeană a solicitat lui X să predea documente interne despre algoritmii săi, pe măsură ce intensifică investigația privind dacă platforma de socializare a lui Elon Musk a încălcat regulile UE privind moderarea conținutului.

X este investigată din decembrie 2023 în baza legii europene privind conținutul – cunoscută sub numele de Actul privind Serviciile Digitale (DSA) – pentru modul în care gestionează răspândirea conținutului ilegal și manipularea informațiilor. Compania a fost acuzată că manipulează sistemele platformei pentru a oferi postărilor și politicienilor de extremă-dreapta o vizibilitate mai mare față de alte grupuri politice.

Comisia Europeană a lăsat să se înțeleagă că UE nu va ezita să folosească puterile de care dispune pentru a interzice sau a amenda X dacă se va constata că încalcă DSA. „Suntem dedicați asigurării faptului că fiecare platformă care operează în UE respectă legislația noastră, care are ca scop crearea unui mediu online corect, sigur și democratic pentru toți cetățenii europeni”.

Comisia a afirmat că Musk este liber să-și exprime opiniile și să organizeze transmisii live cu politicieni, dar evaluează dacă algoritmii favorizează un singur narativ și „blochează în mod secret” alte păreri, punând astfel în pericol alegerile corecte. Musk a spus că critica la adresa sa este o ofensa adusă democrației și libertății de exprimare.

Johnny Ryan, un avocat specializat în tehnologie, a declarat că este „pozitiv” faptul că Virkkunen „profită de ocazie pentru a semnala public că UE va aplica legea pe teritoriul său.”

El a afirmat că ordinul de păstrare este „un pas important” și a fost folosit după manipularea alegerilor din România, care a implicat TikTok.

Regulatorii Uniunii Europene au aplicat vineri prima amendă antitrust împotriva companiei Facebook, Meta, în valoare de aproape 800 de milioane de euro pentru ceea ce aceștia numesc „practici abuzive” legate de afacerea sa cu anunțuri clasificate online Marketplace.

Comisia Europeană, ramura executivă a blocului de 27 de națiuni și principalul aplicator al legii antitrust, a impus amenda de 797,72 milioane de euro (841 milioane de dolari) după o investigație prelungită, care a constatat că compania a abuzat de poziția sa dominantă și s-a angajat în comportamente anticoncurențiale.

Bruxelles a aplicat deja amenzi antitrust rivalilor din Big Tech, Google și Apple, în valoare de miliarde de euro.

Meta a mai primit o serie de amenzi pentru încălcarea legilor stricte ale UE privind confidențialitatea, inclusiv o penalizare record de 1,2 miliarde de euro anul trecut.

DSA

Versiunea finală a Digital Service Act (DSA) este un document cu reguli complexe ce detaliază noile obligații legale ale companiilor de tehnologie, precum și responsabilitățile UE și ale statelor membre în ceea ce privește aplicarea acestuia. Documentul include:

Reguli clare pentru gestionarea conținutului ilegal:
DSA actualizează procesul prin care furnizorii de servicii digitale trebuie să acționeze pentru a șterge rapid conținutul ilegal.
Noi drepturi pentru utilizatori de a contesta deciziile de moderare a conținutului:
Platformele trebuie să ofere utilizatorilor afectați explicații detaliate atunci când conturile lor sunt blocate sau când conținutul este eliminat sau retrogradat.
Mai multă transparență privind sistemele de recomandări și publicitatea online:
Platformele trebuie să explice clar modul în care funcționează sistemele lor de moderare a conținutului și de recomandări algoritmice. De asemenea, acestea trebuie să ofere utilizatorilor cel puțin o opțiune pentru un sistem de recomandări alternativ (sau „feed”) care să nu se bazeze pe profilare.
Restricții limitate privind publicitatea targetată și designurile înșelătoare:
DSA stabilește o interdicție asupra publicității targetate către copii și asupra profilării persoanelor.
Cerințe generale de transparență și raportare:
Platformele vor fi obligate să producă rapoarte anuale privind eforturile lor de moderare a conținutului.
Obligații pentru cele mai mari platforme de a gestiona „riscurile sistemice”:
Legislatorii UE au recunoscut că cele mai mari platforme reprezintă cele mai mari riscuri potențiale pentru societate – riscuri care includ efecte negative asupra drepturilor fundamentale, discursului civic și alegerilor, violenței bazate pe gen și sănătății publice. Din acest motiv, DSA va obliga platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori în UE, cum ar fi YouTube, TikTok și Instagram, să evalueze formal modul în care produsele lor, inclusiv sistemele algoritmice, pot agrava aceste riscuri.
Acces la date cu caracter obligatoriu pentru o verificare externă:
Autoevaluările platformelor și eforturile lor de reducere a riscurilor nu vor fi acceptate doar pe baza încrederii – platformele vor fi obligate să partajeze datele interne cu auditori independenți.
Noi competențe și puteri de aplicare pentru Comisia Europeană și autoritățile naționale:
Aplicarea legii va fi coordonată între noi organisme la nivel național și al UE. Comisia va dispune de puteri directe de supraveghere și de aplicare asupra celor mai mari platforme și motoare de căutare, putând impune amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a acestora.

Aceste modificări majore vor transforma modul în care platformele digitale își desfășoară activitatea în UE, asigurând o mai mare responsabilitate și transparență, în beneficiul utilizatorilor și al societății în ansamblu.