Jurnaliștii de la New York Times scriu despre însingurarea creată de tehnologie, în special în rândul tinerilor.
Tehnologia și singurătatea sunt interconectate, au descoperit cercetătorii, alimentate de modurile în care interacționăm cu rețelele sociale, mesageria text și consumul excesiv de conținut media.
Laura Marciano, o cercetătoare de la Harvard, a intervievat 500 de adolescenți într-un studiu continuu ce investighează legătura dintre tehnologie și singurătate. Rezultatele au fost remarcabile. Timp de câteva săptămâni, adolescenții, recrutați cu ajutorul unor influenceri de pe Instagram, au răspuns de trei ori pe zi la un chestionar despre interacțiunile lor sociale. De fiecare dată, mai mult de 50 la sută au spus că nu au vorbit cu nimeni în ultima oră, fie în persoană, fie online.
Cu alte cuvinte, deși adolescenții erau în vacanță și petreceau mult timp pe aplicațiile de socializare, majoritatea nu socializau deloc.
Petrec acum mai mult timp singuri, au mai puțini prieteni apropiați și se simt mai detașați social de comunitățile lor decât în urmă cu 20 de ani. Unul din doi adulți raportează că experimentează singurătatea, suferința psihologică pe care oamenii o îndură din cauza izolării sociale.
Cercetătorii și psihologii au accelerat cercetările pentru a determina dacă tehnologia contribuie la singurătate. Creșterea utilizării smartphone-urilor și a aplicațiilor de socializare a schimbat pentru totdeauna normele sociale legate de modul în care comunicăm. Interacțiunile mai personale, cum ar fi apelurile telefonice, au fost înlocuite de mesaje text. Când oamenii își prezintă viețile pe TikTok și Instagram, este posibil ca aceștia să nu se reprezinte într-un mod autentic.
„Este greu să știi cine este autentic online și este greu pentru oameni să fie ei înșiși online, iar aceasta este o rețetă pentru singurătate,” a spus Dr. Murthy într-un interviu. El a concluzionat că singurătatea devenise o epidemie după ce a revizuit studii științifice și a discutat cu studenți anul trecut.
Consensul dintre cercetători era clar: deși existau puține dovezi că tehnologia îi face pe oameni direct singuri (mulți oameni sănătoși și bine conectați social folosesc multă tehnologie), exista o corelație puternică între cele două, ceea ce înseamnă că cei care raportau sentimente de singurătate ar putea folosi tehnologia într-un mod nesănătos.
Corelația era bazată pe trei comportamente principale:
Pe aplicațiile de socializare, mulți cădeau în capcana de a se compara cu alții și de a simți că sunt în urmă față de colegii lor.
Mesajele text, de departe cea mai populară formă de comunicare digitală, ar putea crea o barieră în calea unei conexiuni autentice.
Și, poate nu surprinzător, unele persoane care se simțeau singure manifestau, de asemenea, trăsături de personalitate adictivă — în acest caz, față de streamingul video — care îi țineau în interior.
Iată ce trebuie să știi și ce poți face cu tehnologia ta dacă te simți singur.
Pericolele comparațiilor pe rețelele sociale
Unul dintre cele mai cuprinzătoare eforturi de cercetare despre tehnologie și singurătate până în prezent, condus de Dr. Marciano și colegii săi, a fost o revizuire care a agregat date din 30 de studii publicate în timpul pandemiei de coronavirus, explorând utilizarea tehnologiei și sănătatea mentală a adolescenților. Majoritatea studiilor au constatat că rețelele sociale erau legate de singurătate — în special atunci când oamenii făceau comparații nefavorabile între ei și alții online.
Online și offline, oamenii se compară în mod natural cu alții, un comportament pe care psihologii îl numesc comparație socială. Comparațiile sociale pot apărea online în multe feluri. Un mod ar putea fi numărarea numărului de aprecieri, comentarii și distribuiri pe care le primesc postările tale în comparație cu cele ale prietenilor. Poate fi compararea corpului tău cu cel al unui influencer de frumusețe sau fitness. Pentru părinți, poate fi monitorizarea dezvoltării nou-născutului lor în raport cu alți copii.
Comparațiile sociale nu sunt întotdeauna rele. În mediile academice și de lucru, de exemplu, multe studii din trecut au arătat că, dacă te compari cu alți performanți de top, poți fi motivat să faci o muncă de înaltă calitate. Așadar, soluția nu este pur și simplu să încetăm să ne comparăm cu alții online, a spus Chia-chen Yang, profesor de psihologie educațională la Oklahoma State University.
Dr. Yang a condus un studiu în 2018 care a sondat aproape 220 de studenți în anul întâi de facultate despre ce le plăcea și ce nu atunci când foloseau aplicații precum Instagram, Facebook și Twitter. Studiul a concluzionat că interacțiunile care provocau cel mai mare stres erau comparațiile de natură judecătoare, care provocau invidie, în care oamenii îi vedeau pe alții ca fiind mai populari, mai amuzanți sau arătând mai bine.
Comparațiile de natură judecătoare, care induc invidie și teama de a pierde ceva, ar putea fi mai frecvente pe rețelele sociale deoarece aplicațiile sunt proiectate să încurajeze competiția și căutarea validării (adică aprecieri și redistribuiri) din partea prietenilor prin publicarea doar a celor mai glamoroase aspecte ale vieții.
Dr. Yang a spus că a intervievat studenți care își ștergeau postările dacă nu primeau un anumit număr de aprecieri, deoarece acest lucru le afecta stima de sine.
Ca răspuns la reacțiile negative din partea activiștilor și cercetătorilor privind efectele dăunătoare ale comparațiilor sociale, Meta a adăugat, cu câțiva ani în urmă, controale în aplicațiile sale, inclusiv o opțiune de a ascunde numărul de aprecieri și redistribuiri de pe postări. Se recomandă activarea acestei opțiuni dacă te simți deranjat: În setările aplicației, derulează în jos la „Ce vezi” și atinge „Număr de aprecieri și distribuiri” pentru a activa setarea de a ascunde interacțiunile.
O purtătoare de cuvânt de la Meta a făcut referire la o postare pe blog a lui Adam Mosseri, șeful Instagram, în care se precizează că reacțiile la ascunderea aprecierilor au fost mixte.
„Neascunderea numărului de aprecieri a fost benefică pentru unii și enervantă pentru alții, mai ales pentru că oamenii folosesc numărul de aprecieri pentru a vedea ce este popular sau în tendințe, așa că îți oferim această opțiune,” a spus dl. Mosseri.
Instagram are, de asemenea, un instrument pentru a „favoriza” conturi, astfel încât acestea să apară în partea de sus a fluxului tău, ceea ce poate fi util pentru a te concentra asupra persoanelor și conturilor potrivite.
Dar un pas mai util poate fi să faci o reflecție personală.
„Dacă te simți prost după ce vizionezi multe postări pe rețelele sociale, poate e momentul să iei o pauză pentru câteva ore sau câteva zile,” a spus Dr. Yang.
Poate că trimitem prea multe mesaje
Zeci de studii au constatat că comunicările digitale unu-la-unu, inclusiv mesajele text, apelurile telefonice și apelurile video, au fost asociate cu cele mai pozitive efecte asupra sănătății mentale, inclusiv cu scăderea sentimentelor de singurătate. Însă o dependență prea mare de mesageria text, care a înlocuit apelurile telefonice ca metodă de comunicare principală pe telefoane în urmă cu mulți ani, ar putea contribui la singurătate dacă oamenii nu se conectează cu adevărat între ei.
Majoritatea covârșitoare a adolescenților comunică în principal prin mesaje text și au raportat că se simt conectați cu alții atunci când „sunt pe aceeași lungime de undă”, potrivit cercetărilor Dr. Marciano. De asemenea, ei au spus că anumite interacțiuni prin mesaje — cum ar fi când un prieten întârzie să răspundă la un mesaj — provocau anxietăți și sentimente de singurătate.
În plus, foarte puțini adolescenți — aproximativ 2 la sută — foloseau apelurile video, a spus Dr. Marciano. Aici se află o potențială problemă. Este dificil de imaginat cum ar putea oamenii să simtă „vibe-ul” și autenticitatea prin mesaje scrise, care nu au contextul și indiciile sociale ale interacțiunilor față în față.
„Cum poți simți că ești pe aceeași frecvență cu cineva dacă nu comunici corespunzător?” a întrebat Dr. Marciano.
Persoanele care se simt mai singure ar putea considera schimbarea către forme mai bogate de comunicare. În loc să trimiți un mesaj text, ia în considerare un apel video sau, cel puțin, trimite un scurt mesaj audio, astfel încât un prieten să îți audă vocea. Și, în orice caz, profită de instrumentele din aplicațiile de socializare care te ajută să întâlnești oameni în persoană.
Dr. Murthy, chirurgul general, a exprimat regretul că tradiția de a ura „La mulți ani” a evoluat de-a lungul timpului, de la un apel telefonic la o postare pe peretele de Facebook și acum la abrevierea „HBD” trimisă printr-un mesaj text.
„Nu pot sublinia îndeajuns cât de puternic este să ai câteva momente de interacțiune autentică cu cineva, în care să îi auzi vocea și să îi vezi fața,” a spus el, adăugând: „Fiecare dintre noi beneficiază enorm din a fi acolo unul pentru altul.”
Vizionarea excesivă nu ajută
Consumul de conținut în mod excesiv, cum ar fi vizionarea mai multor episoade sau filme la rând, nu este de mare ajutor când vine vorba de combaterea singurătății. Deși poate părea o evadare temporară sau un mod de relaxare, studiile sugerează că vizionarea compulsivă poate contribui la sentimentul de izolare, mai ales dacă înlocuiește interacțiunile sociale reale.
În loc să petreci ore întregi în fața ecranului, poate fi mai benefic să te implici în activități care oferă ocazia de conectare autentică, cum ar fi să te întâlnești cu prietenii sau să faci parte dintr-un grup local.
În timpul pandemiei, cercetătorii s-au concentrat și asupra legăturii dintre vizionarea compulsivă și singurătate. O revizuire academică a mai multor studii a concluzionat că adulții care urmăreau în mod compulsiv programe aveau tendința de a experimenta depresie, anxietate și, într-o anumită măsură, singurătate.
Dr. Marc Potenza, profesor la Yale și expert în adicții, a subliniat că, deși studiile despre vizionarea compulsivă s-au concentrat pe aplicații de streaming precum Netflix, este important de remarcat că și alte tipuri de aplicații, inclusiv TikTok și Reels de pe Instagram, încurajează un tip similar de vizionare nesfârșită.
Persoanele cu probleme de sănătate mentală pot recurge la vizionarea compulsivă ca mecanism de a face față stresului și altor emoții negative, a spus Dr. Potenza. Există și consecințe evidente asupra sănătății fizice care pot afecta sănătatea mentală: sedentarismul prelungit, lipsa somnului și lipsa interacțiunilor cu alții.
„Consumă mult timp,” a spus Dr. Potenza. „Pot amâna și să nu se ocupe de alte preocupări, ceea ce poate duce la și mai multă anxietate.”
Poate părea plăcut pe moment, dar probabil nu ajută cu adevărat. Recomandările sunt pentru măsuri de a dezactiva funcțiile care permit acest comportament, cum ar fi abilitatea Netflix de a reda automat următorul program. În setările aplicației, dă clic pe gestionare profiluri, selectează un profil și dezactivează „redare automată a episodului următor,” apoi apasă „gata.”
TikTok și Reels de pe Instagram includ instrumente de monitorizare a timpului de ecran, care afișează mementouri despre cât timp ai petrecut derulând, deși aceste instrumente pot fi ineficiente, deoarece mementourile sunt ușor de ignorat.
Netflix a refuzat să comenteze. Reprezentanți de la Meta și TikTok au declarat că aplicațiile lor stabilesc automat limite de timp pe ecran pentru adolescenți.
Privind spre viitor
Relația dintre tehnologie și singurătate este un obiectiv în continuă schimbare, deoarece tehnologia și utilizatorii săi evoluează constant. Emily Weinstein, un om de știință social care a studiat modul în care adolescenții folosesc tehnologia, a spus că, pe măsură ce începem să înțelegem relația noastră cu aplicațiile și dispozitivele noastre, tinerii găsesc alte modalități de a experimenta anxietatea online și noi mijloace pentru a face față singurătății.
Un adolescent ar putea fi afectat dacă comentezi cu mai puțini emoji cu foc la fotografia sa de pe Instagram decât ai făcut-o la fotografia altcuiva, a spus ea. De asemenea, mulți experimentează rapid cu chatbots care folosesc inteligență artificială generativă, care pot înlocui tovarășii umani, ridicând noi îngrijorări.
Adolescenții ne spun lucruri precum: ‘Robotul acela chiar mă ascultă — oamenii sunt răi și te judecă, dar instrumentele AI generative nu o fac,’” a spus unul dintre subiecți.
Dr. Murthy a menționat că, în timpul turneului său desfășurat la campusurile universitare din întreaga țară anul trecut, sălile de mese erau în mod straniu tăcute, studenții fiind ocupați să tasteze pe telefoanele lor.
El a spus că o conversație cu un student de la Universitatea din Washington i-a rămas în minte.
„Mi-a spus: ‘Nu mai e cultura ca oamenii să vorbească între ei, deci cum se presupune că ar trebui să ne conectăm?’” și-a amintit Dr. Murthy. „Ideea lui era că, chiar și când mergi la curs, toată lumea este ocupată, dar toți își privesc telefonul. Pare intruziv să saluți pe cineva.”
Articolul original poate fi citit AICI
