Ne mândrim cu ele fiindcă au purtat cu cinste imaginea ţării noastre peste hotare şi au influenţat generaţii de-a rândul prin performanţele lor.
Contribuţia româncelor la dezvoltarea umanităţii este fără tăgadă. Iată câteva dintre numele pe care le-a dat România şi care au scris o parte importantă din istoria lumii. Unele sunt cunoscute, însă majoritatea sunt mai puţin ştiute de publicul larg.
Maria Virginia Andreescu Haret (1894-1962), prima femeie arhitect din lume
Nepoata pictorului Ion Andreescu, Maria a fost prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. La 18 ani, a intrat prima la Şcoala Superioară de Arhitectură. Între cele două războaie mondiale, a reprezentat România la congresele internaţionale de arhitectură. Dintre proiectele sale fac parte clădirea Colegiului Dimitrie Cantemir (Bucureşti), Colegiul Gheorghe Şincai, latura administrativă a Aeroportului Băneasa, Biserica ortodoxă Ghencea şi numeroase blocuri de pe calea Victoriei.
Smaranda Brăescu (1897-1948), prima femeie paraşutist cu brevet din România
Smaranda Brăescu este prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).
Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia de Artă Decorativă şi Ceramică, iar la 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri.
La 2 octombrie 1931 câştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6.000 de metri, depăşind şi recordul american de 5.384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.
Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1100 km, între Roma şi Tripoli. În acealaşi an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depăşit cu doar câţiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7.233 de metri.
Ana Aslan (1897-1988), savanta care a învins bătrâneţea
În ianuarie 1952, medicul Ana Aslan înfiinţa primul institut de geriatrie din lume, care în prezent îi poartă numele. Este anul în care a inventat formula Gerovital H3, brevetată în 30 de ţări. Produsele sale au ajuns cunoscute în întreaga lume, fiind folosite şi de Charles de Gaulle, J. F. Kennedy, Indira Gandhi, Tito, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin şi Salvador Dali. Un lucru mai puţin ştiut este că, deşi pasionată de aviaţie, alege medicina şi intră în greva foamei pentru a-şi convinge familia să o lase să se înscrie la facultate.
Cecilia Cuţescu-Storck (1879-1969), prima femeie profesor din Europa
Cecilia Cuţescu-Storck s-a născut la Vâlcea, fiind adoptată de bunicii materni de la care ia numele de familie. Ei o duc la Bucureşti, unde urmează Şcoala Centrală de Fete. Pasionată de mică de artă, se ascunde în timpul orelor pentru a picta. La terminarea şcolii, familia Cuţescu cere sfatul renumitului pictor polonez Ajdukiewicz, care îi confirmă talentul. Studiază la München, apoi la Paris, perioadă în care are numeroase expoziţii atât în ţară, cât şi în Franţa. În 1916, înfiinţează “Asociaţia femeilor pictore şi sculptore”. În acelaşi an, devine profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, fiind prima femeie din Europa profesor la o universitate din domeniul artelor.
Vera Atkins (1908-2000), prima femeie spion
A fost una dintre figurile importante ale serviciilor speciale britanice, cea mai importantă femeie spion din al Doilea Război Mondial. S-a născut în Galaţi şi a emigrat în Marea Britanie în 1933. A studiat la Paris, iar la întoarcerea în Anglia se alătură Serviciului de Operaţiuni Speciale înfiinţat de Churchill, unde conduce numeroase misiuni sensibile, printre care recrutarea şi plasarea de femei spion. S-a spus despre ea că are o inteligenţă feroce, comportament dintr-o bucată şi abilităţi de informator excepţionale. S-a retras în 1947, într-un sat din Anglia, şi a murit la 93 de ani.
Irina Burnaia (1909-1997), prima femeie care a survolat Carpaţii
Teleormăneanca Irina Burnaia a doborât recorduri într-un domeniu care părea că aparţine bărbaţilor. Ea este prima femeie care a efectuat un zbor peste Munţii Carpaţi, prima femeie pilot acrobat din România care a participat la mitinguri naţionale şi internaţionale şi prima care a îndrăznit să efectueze raiduri intercontinentale. A fost instruită în tainele aviaţiei de pilotul Petre Ivanovici şi a obţinut în 1833 brevetutul gradele I şi II pentru avioanele de turism. După instaurarea regimului comunist, părăseşte ţara, stabilindu-se la Geneva.
Sarmiza Bilcescu (1867-1935), prima avocată din Europa
A fost prima femeie avocat din Europa şi prima din lume care a obţinut doctoratul în drept, la Universitatea Sorbona. Tatăl său, boierul Dumitru Bilcescu, şi-ar fi dorit un băiat, însă ea a ţinut să depăşească prejudecăţile vremurilor, ajungând la performanţe de neimaginat pentru o femeie. Astfel, a mers la Paris pentru a studia dreptul. Chiar şi francezilor li s-a părut curios că o femeie doreşte să urmeze o carieră juridică. A trecut cu brio examenul de doctorat şi i-a impresionat nu doar pe reticenţii profesori francezi, ci a fost lăudată de întreaga presă internaţională.
Florica Maria Sas (1841-1916), prima femeie explorator
Florica Maria Sas s-a născut la Aiud, pe atunci în Imperiul austroungar, şi istoria o consemnează ca Lady Florence Baker. La şapte ani a rămas orfană, asistând la uciderea familiei sale. A fost adoptată de o familie de negustori şi vândută la 17 ani într-o piaţă de sclavi. Ajunge într-un harem, unde un englez, Samuel Baker, se îndrăgosteşte de ea şi o cumpără. Împreună merg în numeroase călătorii, pe care ea le organizează logistic. Îi este de ajutor soţului şi pentru cunoştinţele în domeniul medical, precum şi prin cele şapte limbi străine pe care le cunoaşte. Cuplul descoperă Lacul Albert din Africa, performanţă care o face acceptată în high-life-ul londonez al vremii.
Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920 – 2008), prima femeie neurochirurg din lume
Supranumită “doamna neurochirurgiei româneşti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după o operaţie făcută în Al Doilea Război Mondial, recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. La 17 septembrie 2005 la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume.
Nu mai aveti pe nimeni cu un minim de cultura in echipa de redactie, capabil de reciteasca „articolele” furnizate de stagiarii vostri „CTRL+C CTR+V”?
– Cecilia Cuţescu-Storck – devine „prima femeie profesor din Europa” in 1916, la 13 ani dupa ce Marie Curie a luat premiul Nobel si la 12 ani dupa ce e numita titulara la catedra de fizica a Facultatii de Stiinte a Universitatii din Paris. Si daca mai scormoniti putin, o sa aflati si de Clémence Royer, profesoara la Sorbona in 1884.
– Vera Atkins (1908-2000), „prima femeie spion”, avea 9 ani cand a fost condamnata la moarte Mata Hari, una din cele mai cunoscute spioane din lume.
E frumos sa amintiti de personaje istorice aproape necunoscute publicului larg, dar fiti mai atenti cand faceti afirmatii riscante fara sa le verificati
Verificam si facem corectura, la prima vedere aveti dreptate. Multumim de semnal