Sonda spaţială InSight care a amartizat la începutul săptămânii a transmis un prim „selfie” pe Terra.
NASA a dat publicităţii prima fotografie realizată de sonda InSight pe suprafaţa planetei Marte, după ce acest modul spaţial a amartizat cu bine pe „Planeta Roşie” la finalul unei călătorii în spaţiu ce a avut o durată de aproape şapte luni, informează Press Association.
Sonda spaţială Mars Odyssey, aflată pe orbita „Planetei Roşii” încă din 2001, a transmis spre Terra imaginea realizată de InSight în situl amartizării sale, în noaptea de luni spre marţi la ora 1:30 GMT.
Agenţia spaţială americană a publicat pe contul ei Twitter acea fotografie, ce arată în prim plan porţiuni din sonda InSight şi, în plan larg, scoarţa marţiană. Imaginea a fost realizată de o cameră foto prezentă la bordul sondei americane, fapt pentru care jurnaliştii de la Press Association afirmă că fotografia în cauză reprezintă unul dintre primele „selfie-uri” realizate pe Marte.
Recepţia acestei imagini semnalează că panourile solare ale sondei InSight s-au deschis cu succes, fapt ce înseamnă că ele vor putea să capteze razele solare şi să încarce în fiecare zi bateriile modulului marţian.
Fotografii pentru analiza solului marţian
Folosind un braţ robotizat ataşat de InSight, pe care este montată o cameră foto, cercetătorii de la NASA vor putea să realizeze mai multe fotografii în zilele următoare, se afirmă într-un mesaj publicat de agenţia spaţială americană.
Imaginile ce vor fi astfel obţinute îi vor ajuta pe inginerii americani să analizeze relieful marţian şi să aleagă locurile în care vor fi instalate instrumentele ştiinţifice aflate la bordul sondei. Acestea vor putea să înceapă să transmită date ştiinţifice spre Terra peste două-trei luni.
Caută „semnele vitale” ale lui Marte
Sonda InSight a amartizat pe Marte luni seară cu puţin timp înainte de ora 20:00 GMT, supravieţuind unor aşa-zise „şapte minute de teroare” o etapă dificilă din procedura de coborâre spre suprafaţa marţiană, în timpul căreia sonda americană călătorea cu viteză foarte mare prin atmosfera rarefiată a „Planetei Roşii”, ce oferă o forţă de frecare mult prea mică pentru a încetini coborârea oricărui dispozitiv spaţial.
Apelând la arsenalul său de instrumente geofizice sofisticate, InSight va explora interiorul Planetei Roşii în căutarea urmelor caracteristice procesului de formare al planetelor telurice. Modulul InSight va evalua „semnele vitale” ale lui Marte şi îi revine sarcina de a determina dacă nucleul planetei este solid sau lichid şi de ce Marte nu are o suprafaţă formată din plăci tectonice mobile, la fel ca Terra. „Exploratorii noştri ştiinţifici roboţi, aşa cum este InSight, pregătesc drumul pentru ambiţioasa misiune de a trimite oameni pe Planeta Roşie”, conform lui Geoff Yoder, administrator asociat al NASA Science Mission Directorate, din Washington.
InSight, o sondă staţionară
Spre deosebire de roverele autonome care au revoluţionat explorarea de la distanţă a „Planetei Roşii”, modulul InSight este staţionar. InSight va săpa o groapă adâncă şi va încerca să afle dacă în subsolul lui Marte există un flux de căldură, pentru a determina dacă şi această planetă telurică are un nucleu fierbinte aşa cum este cel terestru. De asemenea, modulul InSight este dotat cu un seismometru pentru a detecta şi cele mai slabe seisme marţiene. Dacă planeta Marte este activă din punct de vedere tectonic, InSight va detecta acest lucru. Oamenii de ştiinţă ştiu cum arată interiorul Pământului tot datorită seismologiei – cutremurele provoacă unde seismice care călătoresc prin subsolul planetei, modul lor de propagare şi viteza de deplasare fiind influenţate de diferitele straturi de roci şi sedimente pe care aceste unde le străbat în drumul lor.
Deocamdată nu ştim cum arată interiorul planetei Marte. Mai multe misiuni trecute au dus seismometre la suprafaţa lui Marte dar rezultatele au întârziat să apară. Spre exemplu, în cazul sondelor Viking, seismometrul din dotarea primei sonde nu s-a deschis, iar cel din dotarea celei de-a doua nu făcea decât să înregistreze mişcările imprimate sondei pe care era instalat de vântul marţian.
O misiune costisitoare
Misiunea spaţială, dezvoltată de NASA cu un buget de 814 milioane de dolari, are o durată de doi ani. Doar 40% dintre misiunile lansate către „Planeta Roşie” au avut succes şi toate dintre acestea au fost americane. Fosta URSS a prăbuşit mai multe module de amartizare pe „Planeta Roşie”, la fel ca europenii, cel mai recent incident de acest tip având loc în 2016.
Sonda InSight a amartizat în Elysium Planitia, o zonă plată aflată puţin mai la nord faţă de ecuatorul planetei, considerată un loc ideal de amartizare datorită suprafeţei sale plane şi lipsite de roci. Aceasta a fost prima tentativă făcută de NASA pentru a trimite un dispozitiv spaţial pe planeta Marte după o pauză de şase ani.
Această amartizare este prima după cea a roverului autonom Curiosity, care a ajuns la destinaţie în 2012 şi este în prezent singurul robot rămas în activitate pe scoarţa acestei planete.
