O treime din viaţă trebuie să fie rezervată odihnei, astfel că este necesar să ne asigurăm un somn odihnitor.
Specialiştii susţin că 40% dintre persoanele adulte suferă de diferite dereglări ale somnului; vârstnicii sunt mai afectaţi decât tinerii, iar bărbaţii mai mult decât femeile.
Insomnia este un simptom frecvent al unui dezechilibru nervos care constă în imposibilitatea de a adormi timp de câteva ore după urcarea în pat sau trezirea bruscă după o scurtă şi insuficientă perioadă de somn (1-2 ore), cu menţinere în stare de veghe timp de 1-3 ore. Insomnia poate fi tranzitorie (câteva zile), pe termen scurt (sub trei săptămâni) sau cronică (mai mult de trei săptămâni).
Din cauza crizelor frecvente de insomnie, organismul nu-şi poate reface complet forţele fizice şi psihice, iar starea de oboseală se amplifică de la o zi la alta, devenind tot mai greu de suportat. Se ştie că un adult are nevoie de şase-opt ore de somn pe zi, iar copiii şi vârstnicii de opt-10 ore.
Ceaiuri care aduc somnul
Încă din vechime, insomniile cronice sau rebele şi stările de iritabilitate se tratau cu plante care nu produceau dependenţă (ca în cazul somniferelor şi a tranchilizantelor de sinteză chimică).
Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri şi tincturi este datorat unor substanţe active din plante (alcaloizi, flavonoide, uleiuri eterice, vitamine şi săruri minerale) cu acţiuni tonice şi reconfortante pentru sistemul nervos.
Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde, cu specii separate sau în amestecuri, îndulcite cu miere de albine sau cu zahăr.
Întrucât insomnia are origini diverse, tratamentele cu o singură plantă nu se potrivesc la toate persoanele şi de aceea este necesară o testare individuală. Astfel, se poate încerca:
– infuzia din flori de tei (una-două linguriţe la 250 ml apă clocotită); se infuzează acoperit timp de cinci minute, se strecoară şi se beau, zilnic, două-trei căni, îndulcite cu miere de albine, dintre care una înainte de culcare, cu acţiuni imediat sedative;
– infuzia din conuri de hamei (o lingură la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute şi se beau două căni pe zi;
– infuzia din flori de lavandă (o linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează acoperit cinci minute şi se beau câte două căni pe zi, având acţiuni calmante în insomnie, cefalee şi afecţiuni cardiace pe substrat nervos;
– infuzia din iarbă de talpa-gâştii (trei linguri la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute, se strecoară şi se iau câte trei-cinci linguri pe zi, dintre care una-două linguri înainte de culcare;
– infuzia din rădăcini de valeriană (o linguriţă la 250 ml apă); după infuzare 10-15 minute, se bea o cană înainte de culcare, având efecte sedative asupra sistemului nervos central;
– infuzia din frunze, flori şi fructe de păducel (o linguriţă la 250 ml apă fiartă); se infuzează 10-15 minute, se strecoară şi se bea seara, înainte de culcare.
– infuzia din sulfină; se bea o cană înainte de culcare.
Amestecurile de plante au bune efecte sedative
Efecte sedative au şi ceaiurile din frunze de salvie şi roiniţă, flori de porumbar, măghiran, rizomi de obligeană şi scoarţă de salcie.
Pe toate meridianele au fost elaborate sute de reţete complexe, cu amestecuri de plante, în care sunt incluse, în diferite proporţii, speciile medicinale recomandate ca sedative ale sistemului nervos, ca reglatoare ale ritmului cardiac şi hipnotice în inducerea stării de somn.
Infuziile cu amestecuri includ, în principal, flori de tei şi lavandă, iarbă de talpa-gâştei şi sovârv, conuri de hamei, capsule de mac, fructe de păducel şi rădăcini de valeriană.
Alte reţete complexe cuprind: flori de muşeţel, gălbenele şi portocal, frunze de mentă, busuioc, roiniţă şi pelin, herba de cimbrişor, mătăciune, măghiran, sulfină, sunătoare, ciuboţica-cucului, coada-calului, fructe de măceş, anason şi chimion, coji de portocale, bulbi de ceapă.
Una dintre reţetele verificate cuprinde amestec din tei şi lavandă (flori), roiniţă (frunze), talpa-gâştei, sulfină şi busuioc (herba), hamei (conuri), păducel (frunze şi fructe).
Compresele şi băile pot induce starea de somn
În tratamente externe se recomandă băi generale şi locale, cu caracter sedativ şi relaxant:
– băi generale calde (37-38°C), cu infuzie din 100 g flori de lavandă la trei litri apă sau 3-4 g ulei de lavandă amestecat cu alcool, în cantităţi egale, care se adaugă în cadă, unde se stă 20 de minute, zilnic, într-o cură de 21 de băi;
– băi generale calde (35°C), cu infuzie din 150 g flori de tei la doi-trei litri apă, care se adaugă în cadă, mai ales la copiii agitaţi, care se răsucesc în pat şi nu pot adormi;
– băi generale calde cu uleiuri eterice de pin, brad, roiniţă, busuioc, cimbrişor, măghiran, rozmarin, coji de portocale şi lămâi (câte cinci picături la cadă, de două ori pe săptămână, câte 12-15 minute);
– băi generale cu sare de salină sau sare de mare (500 g la cadă), în care s-au macerat ace de brad, pin sau molid (20%);
– băi de mâini şi de picioare cu flori de tei, păducel şi măceş, frunze de mentă şi capsule de mac;
– cataplasme pe glezne şi genunchi cu hrean ras, ţinute până când apare senzaţia de căldură locală;
– comprese pe frunte cu infuzie de busuioc, având efect reconfortant în stările de insomnie, astenie, depresii şi anxietate;
– masaje în lungul coloanei vertebrale cu macerat din petale de mac roşu, flori de măceş şi măghiran şi frunze de trandafir;
– pernă sau săculeţ de tifon umplute cu flori de lavandă, conuri proaspete de hamei (schimbate la două săptămâni), care se ţin pe piept sau la cap.
Respectaţi doza zilnică de calciu şi vitamina B5
Insomniacii vor respecta programul meselor principale, cina luându-se cel târziu la ora 20.00, cu aproximativ trei ore înainte de culcare. Se vor consuma cantităţi reduse, astfel încât foamea să nu trezească peste noapte. Se evită mesele copioase, cu alimente greu digerabile, care pot produce indigestii nocturne.
Sunt recomandate pentru masa de seară multe crudităţi (salată, varză albă, ceapă, ridichi, păstârnac, morcov, pătrunjel rădăcini), carne slabă şi peşte, iaurt, brânză de vaci, biscuiţi sau lapte cald, îndulcit cu miere de albine.
Efecte deosebite în producerea somnului are usturoiul, frecat în ulei, pentru a înlătura mirosul caracteristic.
Este demn de reţinut că organismul are nevoie pentru somn normal de calciu (2 g/zi) şi vitamina B5 (acidul pantotenic), preluate din produse naturiste.
Mierea cu puţină lămâie sunt benefice
După masă se vor mânca fructe proaspete (mere, caise, piersici) sau se vor consuma ceaiuri din flori de portocal şi, mai ales, din coji proaspete sau uscate de mere (fierte trei-cinci minute), având rol tonic pentru sistemul nervos. În locul merelor se poate folosi zeama de la o lămâie, amestecată cu o lingură de miere de albine, consumată cu o oră înainte de culcare.
Se interzic carnea de porc, grăsimile animale, peştele gras, şunca, salamul, cârnaţii, afumăturile, conservele, ouăle, maioneza, condimentele iuţi, castraveţii muraţi, băuturile alcoolice şi cola, tutunul, ceaiul negru şi, mai ales, cafeaua. Alcoolicii, fumătorii şi marii consumatori de cafea suferă cel mai mult de insomnii, devenite cronice.
După masa de prânz se va suprima sarea din alimentaţie, întrucât stimulează glandele suprarenale şi amplifică pulsaţiile sângelui din tâmple.
Bolnavul de insomnie cronicizată ar trebui să facă, în fiecare seară, plimbări în aer liber cu mers lent sau jogging (30 de minute). Urmează băile generale sau duşuri scoţiene alternative (cald-rece la 40-20°C), la mâini, picioare şi şezut.
Urcarea în pat se face înainte de ora 23.00, într-o încăpere bine aerisită, ideal zugrăvită în albastru-pal sau vernil, poziţia capului fiind optim orientată spre nord sau est. Eventual, perna va fi umplută cu conuri măcinate de hamei, frunze de sulfină sau roiniţă, sau cu lavandă. Lenjeria de noapte va fi lejeră, de preferat cămaşă de noapte din fibre naturale, eventual parfumată cu esenţe vegetale (lavandă, roiniţă, tei, pin, camfor sau flori de portocal şi lămâi). În cazul în care adormirea nu se realizează în 30 de minute, se recomandă ridicarea din pat şi începerea unor activităţi relaxante: lectură de cărţi uşoare, vizionarea unui film liniştit, audieri de muzică în surdină.
