Foarte multe plante au efecte dovedite în reglarea tensiunii arteriale şi pot fi folosite atât în scop preventiv, cât şi ca adjuvant la tratamentul clasic.
Remediile din plante sunt recomandate atât în scop preventiv persoanelor care au o tendinţă uşoară spre hipertensiune sau spre hipotensiune, cât şi celor care au un diagnostic clar în această privinţă.
Hipertensiunea arterială este cea mai răspândită boală cronică şi, de asemenea, reprezintă un factor important de risc pentru apariţia atacului cerebral şi a infarctului miocardic. Netratată, duce la afectarea vaselor sangvine şi a unor organe precum rinichii şi ochii. În schimb, hipotensiunea, adică tensiunea mică, produce mai puţine probleme şi se corectează acţionând asupra cauzelor care pot fi deshidratarea, insuficienţa cardiacă, diabetul sau alte afecţiuni cronice. Plante precum rozmarinul, ciuboţica-cucului şi cătina, sub formă de ceaiuri sau de tincturi, normalizează tensiunea arterială şi previn apariţia complicaţiilor.
Rozmarinul, bun în caz de hipotensiune
În general, lichidele cresc volumul sangvin şi previn deshidratarea, care duce la hipotensiune. Prin urmare, orice tip de ceai obţinut din plante, băut în cantităţi suficiente, tratează hipotensiunea. Dar există şi plante care au o acţiune ţintită în acest sens, precum rozmarinul. Extractul din mlădiţe de rozmarin, consumat de trei ori pe zi, timp de cel puţin o lună, normalizează valorile tensiunii arteriale, mai ales când este vorba despre hipotensiune cu tendinţă spre leşin. Se evită consumul seara, fiindcă pot determina insomnii.
Ciuboţica-cucului, tonic cardiac
“Primulla officinalis”, cunoscută popular drept “ciuboţica-cucului”, este un tonic cardiac ce reglează circulaţia la nivelul inimii şi al creierului. Planta este benefică atât în tratarea hipotensiunii, cât şi în tratarea hipertensiunii arteriale. Ceaiul din flori de ciuboţica-cucului se prepară dintr-o linguriţă de flori mărunţite şi opărite la 250 ml de apă clocotită. Se beau câte două-trei căni pe zi.
Cătina se poate folosi zilnic
Aproape toate componentele cătinei pot fi folosite în scop terapeutic. Frunzele, fructele, chiar şi scoarţa sunt bogate în vitamine şi în minerale care tonifică organismul. Dar cel mai eficient preparat obţinut din cătină este uleiul, fiind recomandat în mod special celor care suferă de hipertensiune arterială şi de angină pectorală dureroasă. Uleiul de cătină se obţine prin presarea la rece a fructelor, iar sucul obţinut se depozitează într-un loc răcoros, pentru o perioadă de câteva zile. Se poate folosi zilnic, înainte de masă sau cu puţin timp înainte de a lua tratamentul obişnuit.
Frunzele de măslin, eficiente în hipertensiune
Frunzele de măslin conţin substanţe antioxidante puternice care acţionează în organism prin reducerea tensiunii arteriale, scăderea nivelului trigiliceridelor şi prin reducerea riscului de infarct şi de atac cerebral. Efectul benefic pe care îl au aceste frunze în cazul hipertensivilor i-a determinat pe cercetători să încerce realizarea unui medicament de sinteză pe bază de frunze de măslin pentru tratarea hipertensiunii. O infuzie de plante medicinale destinată normalizării tensiunii se poate obţine din 25 g de frunze de măslin, 50 g de frunze de păducel şi 25 g de mătase de porumb. Se pun două linguriţe de amestec la o ceaşcă de apă şi se pot bea mai multe ceşti pe zi.
Usturoiul reface fluxul sangvin
Tinctura de usturoi scade tensiunea şi nivelul colesterolului. Remediul se obţine din 40 de căţei de usturoi tăiaţi în bucăţele, care se introduc într-o sticlă. Se acoperă cu alcool pur şi se lasă la macerat timp de 15 zile. Ulterior, se filtrează lichidul. Doza recomandată pentru normalizarea tensiunii este de 15-20 de picături pe zi, diluate în jumătate de pahar de apă. Se bea înainte de mese.
Vâscul, proprietăţi excepţionale de a stabiliza tensiunea
Se recomandă o cură de şase săptămâni, în care se consumă zilnic trei ceşti de ceai de vâsc în primele trei săptămâni şi două ceşti de ceai în următoarele trei săptămâni. Cine doreşte să aibă o tensiunea arterială stabilă şi constantă, de-a lungul întregului an, este bine să consume zilnic câte o ceaşcă de ceai de vâsc.
Ceaiul se prepară cu o linguriţă vârfuită de vâsc, care se pune 12 ore la înmuiat în apa rece. Apoi cantitatea obţinută se încălzeşte uşor şi se strecoară. Cantitatea zilnică de ceai, pe perioada curei, se ţine într-un termos pentru a nu fi reîncălzită de fiecare dată.
Vâscul este o plantă semiparazită, care creşte pe tulpina altor pomi. Are tulpini de 30 până la 100 cm lungime cu ramuri dihotomice. Frunzele se află în perechi opuse, de forma unor panglici, întregi, cu o lungime de doi-opt cm şi lăţimea de 0,8-2,5 cm, de culoare galben-verzuie. De regulă florile sunt discrete, de culoare galben-verzuie, având un diametru de doi–trei mm. Fructul este o boabă de culoare albă sau galbenă, care conţine numeroşi sâmburi încastraţi în pulpa gelatinoasă a fructului.
Remediile naturiste se introduc treptat
Remediile pentru normalizarea tensiunii, administrate celor care iau deja un tratament, trebuie introduse treptat, pornind de la doze mici, mărite progresiv, până la atingerea efectului dorit. În anumite cazuri, se poate încerca şi micşorarea dozei de medicament, continuându-se schema de tratament combinat, dar trebuie să apelaţi la sfatul specialistului. Sunt recomandate pentru hipertensiune şi plante cu acţiune diuretică precum mesteacănul, sulfina, rizomii de pir, traista-ciobanului, cozile de cireşe, coada-calului, mătasea de porumb, plante cu acţiune tonic-cardiacă, de normalizare a valorilor tensiunii arteriale, de scădere a valorilor colesterolului, de fluidificare a sângelui şi plante cu efecte sedative şi calmante precum păducelul, lavanda, sunătoarea, roiniţa, troscotul şi frunzele de măslin.
