Cele mai prestigioase premii se vor decerna în această săptămână, dar, pentru prima dată în ultimii 70 de ani, nu se va acorda un premiu pentru literatură.
Sezonul Nobel 2018 se deschide astăzi, cu premiul pentru medicină, dar fără un trofeu pentru literatură, anulat pentru prima dată în ultimii 70 de ani. Donald Trump, Moon Jae-in şi activista yazidi Nadia Murad sunt câteva dintre numele vehiculate pentru premiul Nobel pentru pace.
Academia Nobel şi scandalul #MeToo
La începutul lunii mai, Academia Suedeză a anunţat că premiul Nobel pentru literatură a fost suspendat anul acesta, pe fondul scandalului sexual care a izbucnit în sânul secţiei ce decernează prestigioasa distincţie.
„Credem că este necesar să treacă un timp pentru a recâştiga încrederea publicului în academie, înainte ca următorul laureat să fie anunţat”, a declarat la momentul respectiv Anders Olsson, secretarul permanent al instituţiei. Acesta a mai spus că Academia Suedeză a acţionat astfel „din respect pentru precedenţii şi viitorii laureaţi ai premiilor pentru literatură, pentru Fundaţia Nobel şi public în general”. „Premiul Nobel pentru literatură pe 2018 va fi acordat şi anunţat în acelaşi timp cu cel pe 2019”, se mai arăta în comunicat.
În noiembrie 2017, publicaţia suedeză „Dagens Nyheter” a scris că mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei Suedeze ar fi fost abuzate sexual de artistul francez Jean-Claude Arnault, soţul dramaturgului Katarina Frostenson, la momentul respectiv membră a secţiei de literatură care decernează anual premiul Nobel. Arnault conducea un club cultural, Forum, în Stockholm, care beneficia de finanţare din partea secţiei de literatură a Academiei Nobel. Publicaţia suedeză a prezentat şi mărturiile a 18 femei care spuneau că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat. Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 – 2017, potrivit Dagens Nyheter.
Academia Nobel a rupt între timp legăturile cu Arnault, care a negat toate acuzaţiile care i s-au adus.
Acuzaţiile au fost dezvăluite de cotidianul suedez prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvârşite de importanţi oameni de la Hollywood. Ulterior, scandalul a afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen.
Premiul amânat cu un an
Niciuna dintre femei nu a reclamat abuzurile şi la poliţie, care însă a deschis imediat o anchetă preliminară. În luna martie, procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris. Însă ancheta a continuat privind alte câteva acuzaţii, au confirmat procurorii, în luna mai, care apoi l-au pus sub acuzare pe Arnault, pentru violarea, în două rânduri, a unei femei.
Procesul în care Jean-Claude Arnault este judecat pentru viol a început luna aceasta la tribunalul districtual din Stockholm, Suedia, iar bărbatul contestă acuzaţiile.
Decizia privind suspendarea premiului pentru literatură nu afectează celelalte distincţii Nobel, acordate de comitete separate.
Regulile Fundaţiei Nobel stipulează că premiile pot fi amânate cu un an.
De la înfiinţarea premiului Nobel pentru literatură, în 1901, Academia Suedeză a ales să nu îl acorde de şapte ori: în 1914, 1918, 1935, 1940 şi între anii 1941-1943. În şase din cele şapte dăţi, premiul a fost amânat cu un an, după ce comitetul Nobel a stabilit că nominalizările nu întruneau criteriile menţionate în testamentul lui Alfred Nobel.
Calendar pentru 2018
Între premiul Nobel pentru medicină, anunţat pe 1 octombrie, şi cel pentru pace, de pe 5 octombrie, vor fi cunoscute numele câştigătorilor din domeniile fizică, pe 2 octombrie, şi chimie, pe 3 octombrie. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat pe 8 octombrie.
Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (870.000 de euro).
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
Prestigiosul premiu în date şi cifre
– Cinci premii au fost create de Alfred Nobel prin testamentul său: pentru medicină, chimie, fizică, literatură şi pace. Un al şaselea premiu, creat „în memoria lui Alfred Nobel” pentru ştiinţe economice – denumit uzual premiul Nobel pentru economie -, a fost instituit de Banca Suediei în 1968.
– nouă milioane de coroane suedeze (873.000 de euro) este suma pe care o va primi laureatul fiecărui premiu în 2018. Suma va fi împărţită dacă vor exista mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
– Nobelul a fost atribuit de 585 de ori, iar numărul total al laureaţilor este 923 – indivizi şi organizaţii – între 1901 şi 2017. O treime dintre laureaţi s-au născut în Statele Unite.
– Şase laureaţi au refuzat premiul. Însă, trebuie făcută o distincţie între doi care au procedat astfel din proprie voinţă, francezul Jean-Paul Sartre (literatură, 1964) şi vietnamezul Le Duc Tho (pace, 1973), şi ceilalţi patru, care au fost forţaţi de dictaturi (Germania nazistă şi Uniunea Sovietică).
– De 49 de ori, diferitele jurii Nobel nu au decernat premii. Acest lucru s-a întâmplat cel mai des cu Nobelul pentru pace, palmaresul acestui premiu rămânând gol în 19 ocazii – cel mai recent în 1972.
– 50 de ani reprezintă durata pentru care deliberările juriilor Nobel vor fi păstrate în secret.
– 17 ani este vârsta celui mai tânăr dintre laureaţi: Pakistaneza Malala Yousafzai (pace, 2014). Cel mai vârstnic, americanul Leonid Hurwicz (economie, 2007), avea 90 de ani.
– 67 de ani este vârsta medie a laureaţilor Nobelului pentru economie şi reprezintă cea mai ridicată medie de vârstă. Cea mai scăzută medie de vârstă, 55 de ani, a fost înregistrată în rândul laureaţilor premiului Nobel pentru fizică.
– 29 este numărul laureaţilor anglofoni în literatură. Pe locurile următoare sunt cei francofoni (14), germanofoni (13) şi hispanofoni (11).
– 48 de femei au câştigat premiul Nobel, iar Marie Curie a reuşit această performanţă de două ori (fizică în 1903 şi chimie în 1911). O singură femeie a câştigat Nobelul pentru economie, în 2009, şi doar două laureate se numără în palmaresul premiului pentru fizică.
– 21 de ani a trebuit să aştepte birmaneza Aung San Suu Kyi înainte de a primi permisiunea de a se deplasa la Oslo pentru a ridica premiul pentru pace, decernat în 1991. Privaţi de libertate au fost şi pacifistul german Carl von Ossietzky (1935), care a murit în 1938 fără să poată să îşi părăsească ţara, şi disidentul chinez Liu Xiaobo (2010), decedat în acest an.
– 1.350 de persoane participă la banchetul organizat în onoarea laureaţilor în fiecare an pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează decesul lui Alfred Nobel, la Stockholm. Meniul evenimentului era tipărit doar în limba franceză până în 2004.
– Peste 500 de metri de pânză din in acoperă cele 60 de mese la Banchetul laureaţilor, unde 260 de chelneri, care poartă livrea, manevrează 7.000 de farfurii din porţelan, 5.400 de pahare şi 10.000 de tacâmuri din argint.
– 4,5 miliarde de coroane suedeze (437 de milioane de euro) era valoarea activelor administrate de Fundaţia Nobel la sfârşitul anului 2017.
