Casa Silion este considerată un monument unicat în ţară, dar şi o capodoperă de nivel arhitectonic internaţional.
Unul dintre cele mai frumoase conace urbane de la începutul secolului al XX-lea este casa fostului ispravnic de Botoşani, Ştefan Silion. Casa, o bijuterie arhitectonică, este probabil singura locuinţă în stilul „rebel“ Seccesion din Moldova şi reprezintă crezul artistic al proprietarului, un îndrăgostit de artă.
Monumentul este situată pe strada I. C. Brătianu nr. 18 şi este o adevărată operă de artă, cu fântână arteziană, statui, parc şi faţade în stilurile avangardiste ale începutul de veac. Superba construcţie se luptă astăzi cu uitarea, indiferenţa şi ruina. Deşi frumuseţea conacului încă răzbate din spatele zidurilor decrepite, a gunoaielor şi a vegetaţiei care o sufocă, fără o intervenţie de restaurare, casa va deveni doar o simplă amintire a epocii „Belle Epoque“ şi a grandorii Botoşaniului de la începutul secolului XX. Vremurile de glorie pentru această casă au durat până în 1950, când a fost naţionalizată.
Ridicată de ispravnicul târgului
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, târgul Botoşanilor era un oraş important al Moldovei. Nod comercial populat cu negustori bogaţi de origini diferite precum evrei, armeni, greci etc., dar şi cu familii boiereşti româneşti de renume, Botoşaniul a fost înţesat cu bijuterii arhitectonice, unele putând fi admirate şi în prezent.
Familia Silion era una dintre cele mai bogate familii boiereşti din oraş. Cu toate acestea, se ştiu destul de puţine lucruri despre această familie. În urma lor, au rămas câteva conace de la ţară, dar şi superba Casă Silion, aflată într-o zonă de lux a oraşului în acea perioadă, o zonă liniştită, cu puţine case şi grădini mari.
Cel care a ridicat-o pare să fi fost Ştefan Silion, unul dintre cei trei fii ai spătarului Toader Silion. Ştefan Silion ajunsese la sfârşitul secolului al XIX-lea, la rangul de ispravnic şi deţinea o avere importantă, ceea ce i-a permis să ridice o astfel de construcţie. Casa a fost construită în jurul anului 1900.
Bijuteria moldovenească în stil „Secession“
Casa Silion, apreciată în multe lucrări de specialitate ca o capodoperă arhitectonică, este construită într-un stil avangardist din acea perioadă, numit „Secession“. Propriu-zis, este un stil arhitectonic dezvoltat de artiştii austrieci desprinşi din Asociaţia Artiştilor Austrieci. Acest stil reflectat şi în arhitectură, era considerat ca o reacţie şi ca o rebeliune împotriva canoanelor arhitecturii clasice. „Secesioniştii” urmăreau să scoată arta de sub canoanele academice şi să creeze ceva ce nu putea fi pus în legătură cu trecutul.
Unul dintre susţinătorii acestui curent ar fi fost şi Ştefan Silion, boierul moldovean plecat la studii în Germania şi Austria. Acesta şi-a dorit să îşi manifeste rebeliunea în artă în târgul Botoşanilor, unde îşi avea reşedinţa deşi deţinea proprietăţi în Suceava, dar şi la Iaşi. Cu o intrare somptuoasă, o faţadă încadrată de două turnuri circulare, pod nefuncţional, fântână arteziană în curte, forme geometrice îndrăzneţe, casa a fost încadrată de specialiştii în arhitectură clar în stilul Seccesion, exact aşa cum şi-a dorit şi proprietarul.
„Un exemplar de arhitectură Secession, remarcabil prin frenezia tratării volumelor, este Casa Silion“, spunea şi regretata arhitectă Eugenia Greceanu în lucrarea sa „Arhitectura civilă a oraşului Botoşani în veacul al XIX-lea“, cea căruia i se datorează faptul că a salvat de la demolare actualul Centru Vechi şi multe case vechi boiereşti ale oraşului, care astăzi pot fi admirate, unele fiind renovate, acestea dând o notă aparte peisajului urban botoşănean. În ce-l priveşte pe Ştefan Silion, el îşi desăvârşise studiile în Drept la Universitatea din Berlin şi cochetase cu arhitectura la Viena. Din această ultimă experienţă s-a născut de fapt, şi construirea acestei bijuterii arhitectonice.
Totodată, pe lângă exterior şi interioarele casei, aşa cum au fost lăsate după îndelunga locuire a familiei Silion, impresionează.
Casa Silion este considerată unicat în ţară, dar şi o capodoperă de nivel arhitectonic internaţional. Interioarele aveau geamuri cu vitralii, un hol de mari dimensiuni, cu decoraţiuni şi camere frumos proporţionate. Un bun gust desăvârşit. Totodată, casa este atipică zonei Moldovei. Este considerată prima casă în stil Secession din Moldova, în ţară mai fiind întâlnită astfel de arhitectură în Transilvania şi Banat, exemple fiind: Palatele Berde şi Elian din Cluj, Palatul Culturii din Tg. Mureş, Baia publică Neptun din Timişoara, Vila Mendel din Turda etc.
Monument istoric condamnat la degradare
În urma Decretului nr. 92 din aprilie 1950 privind naţionalizarea unor imobile, care aparţineau „exploatatorilor burghezi”, casa Silion a trecut în proprietatea statului. Tovarăşii, ignoranţi în materie de arhitectură de influenţă burgheză „decadentă” şi cu o ură înverşunată împotriva boierimii în general, i-au dat diferite întrebuinţări. De atunci, clădirea a avut multiple destinaţii. La început locuinţă, apoi pe rând, a fost menaj pentru cai, sediu de editură, sediu pentru diferite instituţii. În mod paradoxal, acest fapt a dus la salvarea şi conservarea imobilului. În cele din urmă, la începutul anilor ’90 în baza legii retrocedărilor, imobilul a fost retrocedat urmaşilor familiei Silion. În prezent, imobilul este în custodia unei firme private. Dar timpul nemilos, îşi pune amprenta pe imobil. Se pare că nimeni nu mai doreşte să investească în bijuteria „Secession“ din municipiul Botoşani.
Mascată de grădina neîngrijită, cu frumoasa fântână arteziană nefuncţională, năpădită de buruieni, cu statuia din mijlocul fântânii dispărută, cu statuile de la intrare care întâmpinau gazdele, având diverse părţi ale corpurilor lipsă, interiorul clădirii fiind şi el într-o stare jalnică, casa Silion îşi aşteaptă resemnată sfârşitul inevitabil, oraşul riscând să piardă o bijuterie arhitectonică, un punct de atracţie turistică.
– Sorin RUSU
