Printre călugării care de-a lungul timpului au slujit pe Muntele Athos s-au afla şi numeroşi botoşăneni.
În întreaga lume ortodoxă se găsesc astăzi numeroase dovezi ale dărniciei pe care domnitorii români au avut-o faţă de vechile Patriarhii ortodoxe şi de mănăstirile de la Muntele Athos, spre care, din secolul al XVII-lea, au început să-şi îndrepte paşii tot mai mulţi pelerini din Ţările Române. Documentele ce se găsesc în bibliotecile mănăstirilor de la Sfântul Munte, sunt dovezi ale grijii voievozilor români pentru acestea.
Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu au dăruit călugărilor athoniţi sume de bani, au zidit paraclise, au reparat chiliile şi au reînnoit lăcaşurile sfinte care aveau ctitori pe vechii voievozi români. Şerban Cantacuzino a închinat întregului Munte Sfânt mănăstirea sa de la Cotroceni cu toate bunurile şi moşiile sale. Exemplul lui Şerban Cantacuzino a fost imitat de Constantin Brâncoveanu, care l-a egalat şi în unele privinţe l-a depăşit în valoarea daniilor sale.
De-a lungul timpului printre călugării de la Muntele Athos s-au afla şi botoşăneni.
Cuviosul Vitalie Monahul
Acest cuvios părinte, a fost un mare sihastru român din Muntele Athos. Era de loc din judeţul Botoşani, iar cu metania din Mănăstirea Neamţ. Vitalie a luat din tinereţe drumul călugăriei.
În anul 1938 acesta s-a dus la Sfântul Munte, unde şi-a construit un bordei, în pădurile din jurul Mănăstirii Caracalu, ctitorită de Petru Rareş.
Părinţii atoniţi, care l-au cunoscut pe părintele Vitalie, spun că aceste era întotdeauna senin şi luminat la chip, că păzea cu desăvârşire tăcerea, că nu vorbea niciodată despre cineva, că se socotea pe sine cel mai păcătos om de pe pământ şi că era mare lucrător al rugăciunii lui Iisus.
Cuviosul Vitalie a trecut la cele sfinte pe 14 septembrie 1945 şi a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Caracalu.
Iulian Lazăr
Ieromonahul Iulian s-a născut pe 8 ianuarie 1926, în localitatea Vorona, cu numele de botez Ioan. Părinţii săi, Ilie şi Elisabeta, oameni simpli şi credincioşi, nu l-au împiedicat pe tânărul Ioan, să îmbrăţişeze viaţa monahală. La 20 de ani, Ioan Lazăr ajunge la Mănăstirea Sihastria, iar peste 10 ani, în 1956, este hirotonit diacon şi apoi preot. La 50 de ani porneşte spre Sfântul Munte, ajungând în 1981 la Schitul Prodromu.
„M-am născut în comuna Vorona, în anul 1926, în judeţul Botoşani. Când am avut 1 an şi jumătate, părinţii au fost împroprietăriţi şi au plecat la 50-60 de km în comuna Mănăstireni, la Vorona fiind numai pădure. Au primit cinci hectare de pământ şi s-au înstărit acolo. Am trăit cu părinţii până când am fost chemat de Domnul şi am intrat în obştea mănăstirii Sihăstria. În ianuarie 1977, am venit în Sfântul Munte Athos, chiar după sărbătorile de iarnă. Acum au trecut anii şi văd că tare-i frumoasă viaţa de mănăstire”, spunea Părintele Iulian într-un interviu.
Dionisie Ignat
Părintele Dionisie Ignat, cu numele de botez Dimitrie, s-a născut în comuna Vorniceni, într-o numeroasă familie de simpli agricultori. Plin de dorinţă pentru viaţa monastică, acesta l-a urmat pe fratele său mai mare, monahul Ghimnazie (Gheorghe) la Schitul Măgura în 1923, pe când era în vârstă de numai 14 ani. Stareţul schitului a decis să-l accepte, în ciuda vârstei lui, dar în acelaşi timp să-l trimită la şcoală. Astfel, timp de doi ani, Dimitrie a învăţat la Şcoala Profesională din Târgu Ocna şi vizita Schitul cât putea de des.
În anul 1926, tânărul Dumitru merge la Muntele Athos, având abia 17 ani. Aici, el face un scurt pelerinaj pe la mănăstiri, împreună cu fratele său de trup, Gheorghe şi cu încă doi mireni, după care încearcă să se stabilească la Schitul românesc Prodromul. Din păcate, nu pot rămâne la acest schit.
În anul 1927, tânărul Dumitru Ignat cumpără împreună cu un călugăr român – schimonahul Sebastian, chilia Buna Vestire, de lângă mănăstirea Pantocrator. În acelaşi an, tânărul Dumitru este tuns în monahism, primind numele Dionisie, iar fratele său este hirotonit preot.
În anul 1933, stareţul Sebastian trece la cele veşnice, iar fraţii Ignat merg la chilia Sfântul Tihon de Zadonsk din Capsala, la Stareţul Ghedeon. În anul 1937, ei vin la chilia Sfântul mare Mucenic Gheorghe din Colciu, iar părintele Dionisie Ignat este hirotonit preot.
Parintele Dionisie Ignat va fi rânduit duhovnic abia în anul 1945.
Părintele Daniil
Fiul actorilor Octavian Cotescu şi Valeria Seciu, Alexandru Cotescu, absolvent a facultăţilor de Construcţii şi Teologie, este călugăr la Muntele Athos, mănăstirea Vatopedu, unde slujeşte din anul 2000. În legătură cu decizia de a lua calea călugăriei afirma într-un interviu: „Mama a fost împăcată când am plecat. A fost bucuroasă că eu sunt fericit şi îmi găsesc calea. Asta trebuie să facă un părinte până la urmă. Să se jertfească, să jertfească liniştea lăuntrică pentru ca fiul sau fiica sau copilul să îşi găsească drumul în viaţă. Şi ea a ştiut să facă lucrul acesta”.
În mănăstire a tradus din greacă în română mai multe cărţi din scrierile sfinţilor părinţi. Asta printre picături, pentru că el se ocupă de toate lucrările de reconstrucţie.
– Sorin RUSU
