Un lac subteran descoperit pe Planeta Roşie creşte probabilitatea de existenţă a vieţii.
Cercetătorii au anunţat săptămâna trecută identificarea, cu ajutorul unui instrument de tip radar aflat pe o sondă spaţială de pe orbita lui Marte, a unei formaţiuni care pare a fi un lac sărat de mari dimensiuni, aflat sub gheaţă şi localizat la polul sudic al Planetei Roşii, un posibil habitat pentru microorganisme, potrivit Reuters.
Rezerva de apă pe care au identificat-o, cu un diametru de 20 de kilometri, în forma unui triunghi cu vârfurile rotunjite şi localizată la circa 1,5 kilometri sub gheaţă, reprezintă primul depozit de apă lichidă descoperit pe Marte.
Întrebarea dacă există un alt loc în afara Terrei care adăposteşte viaţă este una dintre dilemele fundamentale ale ştiinţei, iar noua descoperire oferă indicii tentante, dar nicio dovadă solidă. Apa este considerat un element indispensabil vieţii.
Cercetătorii spun că ar putea dura ani întregi pentru a verifica dacă există organisme vii în acest depozit de apă asemănător unui lac subglaciar de pe Terra, probabil cu ajutorul unei misiuni care să poată fora gheaţa pentru a analiza apa de dedesubt. „Este locul de pe Marte cel mai asemănător unui habitat, un loc unde ar putea exista viaţă. Acest tip de mediu nu este locul unde ţi-ai putea petrece vacanţa sau în care ar putea înota peştii. Însă şi pe Terra sunt organisme care pot supravieţui şi se pot dezvolta în medii similare. Pe Pământ există microorganisme care pot supravieţui chiar şi în gheaţă”, spune cercetătorul Roberto Orosei, de la Istituto Nazionale di Astrofisica din Italia, care a condus cercetarea publicată în revista Science.
Descoperirea a fost făcută cu ajutorul datelor colectate în perioada mai 2012 – decembrie 2015 de un instrument aflat la bordul sondei spaţiale Mars Express, aparţinând ESA. Acest radar transmite impulsuri care traversează suprafaţa planetei Marte şi calotele glaciare. „Ne-a luat ani întregi de analiză a datelor şi eforturi pentru a identifica o metodă eficientă care să ne asigure că ceea ce observăm este în mod cert apă lichidă”, a spus coautorul studiului, Enrico Flamini, cercetător principal în cadrul Agenţiei Spaţiale Italiene pe perioada studiului.
Locul descoperit de radar este asemănător lacurilor subglaciare din Antarctica şi Groenlanda.
Cu mult timp în urmă, Marte era o planetă caldă şi umedă, cu multe zone în care exista apă, dovadă fiind bazinele lacurilor secate de pe suprafaţa sa. Au mai fost găsite semne ale existenţei apei lichide pe Marte, inclusiv dovezi controversate ale prezenţei apei pe versanţii craterelor, dar niciodată rezerve stabile de apă.
Orosei spune că temperatura apei din lacul descoperit este sub limita de îngheţ, dar aceasta a rămas lichidă în mare parte datorită conţinutului ridicat de sare. Orosei a estimat temperatura apei ca fiind cuprinsă între 14 grade Fahrenheit (-10°C) şi -94 grade Fahrenheit (minus 70°C).
„Rămâne de văzut dacă vor fi găsite mai multe rezerve de apă subterane sau dacă această descoperire va rămâne o bizarerie”, a mai spus Orosei.
Dacă vor mai fi identificate şi altele şi dacă există o reţea de lacuri subglaciare asemănătoare celei de pe Terra, a spus acesta, acest lucru ar putea sugera că apa lichidă a continuat să existe timp de milioane de ani sau chiar că datează din perioada în care Marte era o planetă mai primitoare.
Întrebarea care se pune, a adăugat Orosei, este dacă vreo formă de viaţă, care ar fi evoluat cu mult timp în urmă pe Marte, a găsit o cale de a supravieţui până în prezent. „Nimeni nu îndrăzneşte să sugereze că ar putea exista forme de viaţă mai complexe”, a spus Orosei.
Misiune NASA pentru explorarea subsolului marţian
La începutul lunii mai, Agenţia Spaţială Americană a lansat misiunea InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport). Aceasta urmează să ajungă la destinaţie pe 26 noiembrie 2018. Inclusă în Programul Discovery, aceasta este prima care prevede amplasarea unui modul autonom la suprafaţa lui Marte pentru a studia interiorul acestei planete.
Apelând la arsenalul său de instrumente geofizice sofisticate, InSight va explora interiorul Planetei Roşii în căutarea urmelor caracteristice procesului de formare a planetelor telurice. Modulul InSight va evalua „semnele vitale” ale lui Marte şi va avea sarcina de a determina dacă nucleul planetei este solid sau lichid şi de ce Marte nu are o suprafaţă formată din plăci tectonice mobile, la fel ca Terra.
„Exploratorii noştri ştiinţifici roboţi, aşa cum este InSight, pregătesc drumul pentru ambiţioasa misiune de a trimite oameni pe Planeta Roşie”, conform lui Geoff Yoder, administrator asociat al NASA Science Mission Directorate, din Washington.
Spre deosebire de roverele autonome care au revoluţionat explorarea de la distanţă a Planetei Roşii, modulul InSight va fi staţionar. După ce va ajunge la suprafaţa Planetei Roşii, InSight va săpa o groapă adâncă şi va încerca să afle dacă în subsolul lui Marte există un flux de căldură, pentru a determina dacă şi această planetă telurică are un nucleu fierbinte aşa cum este cel terestru. De asemenea, modulul InSight va fi dotat cu un seismometru pentru a detecta şi cele mai slabe seisme marţiene.
Deocamdată nu ştim cum arată interiorul planetei Marte. Mai multe misiuni trecute au dus seismometre la suprafaţa lui Marte, dar rezultatele au întârziat să apară. Spre exemplu, în cazul sondelor Viking, seismometrul din dotarea primei sonde nu s-a deschis, iar cel din dotarea celei de-a doua nu făcea decât să înregistreze mişcările imprimate sondei pe care era instalat de vântul marţian.
Undele seismice sunt de trei feluri: unde de suprafaţă care se propagă în plan orizontal – aşa-numitele unde P; o altă categorie este cea a undelor S, unde transversale; ultima categorie este cea a undelor Rayleigh care au un fel de mişcare orizontală şi verticală, similară plutei unei undiţe. Studierea acestor tipuri de unde va duce la descoperirea caracteristicilor subsolului marţian.