Schimbările climatice ameninţă jumătate dintre speciile din cele mai importante zone naturale.
Jumătate dintre plantele şi animalele din zonele naturale cele mai bogate ale lumii riscă să dispară dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească în mod necontrolat, au avertizat experţii în cadrul unui studiu citat de Press Association.
Chiar dacă sunt atinse obiectivele de limitare a încălzirii globale la cel mult 2°C peste nivelurile din perioada preindustrială, un sfert dintre specii ar putea dispărea totuşi din cele mai importante zone naturale de pe Pământ, se arată în concluziile cercetării.
Studiul dezvăluie impactul schimbărilor climatice asupra plantelor, mamiferelor, reptilelor, păsărilor şi amfibienilor din zone bogate şi de neînlocuit din sălbăticie, din Amazon şi Yangtze, China, până în Galapagos.
Ursul polar pe cale de dispariţie
Cercetătorii au analizat impactul creşterii valorilor de temperatură şi al schimbărilor cantităţii de precipitaţii în cadrul mai multor scenarii climatice, de la un eşec al reducerii emisiilor la acţiuni dure pentru limitarea încălzirii globale la cel mult 2°C, asupra a aproximativ 80.000 de specii care trăiesc în 35 de regiuni sălbatice.
Unele dintre cele mai afectate zone sunt Amazonul, pădurile Miombo din sudul Africii, unde trăieşte câinele sălbatic african, şi sud-vestul Australiei, conform rezultatelor cercetării realizată de University of East Anglia, James Cook University şi organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF). Iar specii precum panda gigant sau leopardul de zăpadă şi ursul polar s-ar putea confrunta cu reducerea habitatului şi cu împuţinarea surselor de hrană.
Eşecul reducerii emisiilor de carbon care stau la baza schimbărilor climatice, ceea ce ar duce la o creştere a temperaturii cu 4,5°C peste nivelurile din perioada preindustrială până în 2100 ar putea determina dispariţia a 80% dintre mamiferele din pădurile Miombo şi a 67% dintre plantele din Pădurea Amazoniană.
Temperaturile mai ridicate şi precipitaţiile neregulate ar putea deveni „noua normalitate”, cu un impact deosebit asupra unei diversităţi de specii de animale sălbatice, de la elefanţii africani care consumă în fiecare zi cantităţi importante de apă până la tigrii din zonele de coastă din India şi Bangladesh care ar putea rămâne fără 96% din habitatul pentru reproducţie din cauza creşterii nivelului mărilor şi oceanelor.
În cazul în care creşterile valorilor de temperatură sunt limitate la 2°C, ceea ce ar necesita mai multe acţiuni în comparaţie cu cele la care s-au angajat până acum guvernele, impactul asupra speciilor sălbatice ar fi mai mic, însă acesta va fi în continuare unul de amploare, precizează sursa citată.
Pericol şi pentru speciile din Mediterana
În Mediterana, 30% dintre specii ar fi expuse riscului de dispariţie, în timp ce peste o treime (36%) dintre plante ar putea să dispară.
Printre speciile sălbatice afectate s-ar putea număra broaştele ţestoase deoarece temperaturile mai calde determină ieşirea din ouă a unui număr mai mare de femele sau pot împiedica eclozarea, iar creşterea nivelului mărilor şi oceanelor poate distruge locurile de cuibărit.
Dacă speciile reuşesc să se deplaseze către zone noi unde climatul le este mai prielnic, s-ar putea înregistra o reducere a extincţiei locale de la 25% la 20% în cazul unei creştere a temperaturii de 2°C, deşi unele plante şi reptile, cum ar fi orhideele sau broaştele nu pot face această trecere suficient de repede.
Prof. Rachel Warren de la University of East Anglia a declarat că studiul a demonstrat beneficiile pentru speciile sălbatice ale limitării încălzirii globale la 2°C. „Am studiat 80.000 de specii de plante, mamifere, păsări, reptile şi amfibieni şi am constatat că 50% dintre specii ar putea dispărea din aceste zone în lipsa unei politici climatice. Cu toate acestea, dacă încălzirea globală este limitată la 2°C peste nivelurile preindustriale, procentul ar putea fi redus la 25%”, a declarat cercetătoarea.
Toate zonele sunt afectate
Raportul nu a analizat impactul limitării creşterii nivelurilor de temperatură la doar 1,5°C la care s-au angajat ţările semnatare ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice, însă speciile sălbatice ar avea şi mai mult de câştigat în acest caz, după cum a subliniat Warren.
Dr. Stephen Cornelius de la WWF-UK a declarat că „aceasta este o problemă globală (care) demonstrează că în ultimii 50 de ani şi în toate anotimpurile toate cele 35 de locuri prioritare de peste tot din lume au asistat la o creştere a temperaturilor”. „Pot fi observate deja schimbări şi urmări, iar estimările arată că vor continua. Nu există nicio zonă care să nu fie afectată, deşi există unele care sunt mai vulnerabile şi există unele zone care sunt mai rezistente decât altele”, a precizat Cornelius.
El a avertizat că „speciile de plante sunt incredibil de vulnerabile”, acest lucru putând afecta alte specii, cum ar fi păsările care se pot baza pe o anumită plantă ca sursă de hrană.
Studiul a fost publicat în jurnalul „Climatic Change”, înainte de Ora Pamântului, cel mai important eveniment global de mediu, organizat de WWF la 24 martie.
Oceanele poluate cu plastic
Cantităţi masive de microparticule de plastic prezente în cursurile de apă din zonele urbane contribuie la poluarea oceanelor în timpul inundaţiilor, conform unui studiu realizat recent în Marea Britanie.
Cercetătorii de la Universitatea din Manchester au descoperit microparticule de plastic în toate râurile din care au prelevat probe, chiar şi în cele mai mici cursuri de apă din regiunile rurale, potrivit concluziilor publicate marţi în jurnalul Nature Geoscience.
Până la 517.000 de particule de plastic pe metru pătrat au fost înregistrate din cauza poluării în zone aflate în aval de zonele urbane. Echipa de cercetare, condusă de Rachel Hurley, a prelevat mostre de sedimente din mai multe râuri din 40 de zone situate în nord-vestul Angliei. În urma analizelor, oamenii de ştiinţă au observat că toate mostrele prezentau o contaminare cu microparticule de plastic, inclusiv cele de sedimente din River Tame din Manchester. Acestea din urmă aveau cel mai înalt nivel de contaminare înregistrat pe Pământ, precizează sursa citată.
În urma inundaţiilor grave, nivelurile de contaminare cu microparticule de plastic de pe fundul râurilor a scăzut cu 70%. „Acest lucru demonstrează că inundaţiile pot transfera cantităţi mari de microparticule de plastic din râul urban în oceane. Un aspect esenţial al abordării problemei globale a microparticulelor de plastic îl reprezintă reglementarea eficientă pentru a se asigura ţinerea sub control a surselor multiple de microparticule de plastic din bazinele hidrografice”, se arată în studiu.
Unele microparticule de plastic sunt fabricate în mod deliberat astfel pentru utilizarea în industria cosmetică, în timp ce altele se formează în urma descompunerii materialelor din plastic de dimensiuni mai mari.
Se estimează că aproximativ 90% din cantitatea de microparticule de plastic prezente în oceane provin de pe pământ, însă contribuţia apelor râului la aceasta nu este deocamdată cunoscută.
