În Moldova, tradiţiile şi obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie şi se transmit din tată în fiu. Cei mici merg cu pluguşorul şi sunt răsplătiţi cu bani, colaci, nuci şi mere.
La lăsarea întunericului, pe uliţe apar cetele de băieţi mari, care merg cu plugul mare, să ure pe la casele gospodarilor. Flăcăii aleg acele locuinţe în care ştiu că există fete de măritat. Tinerele trebuie să fie pregătite de musafiri şi să îi servească cu prăjituri, iar în semn de mulţumire le vor oferi acestora crenguţe de busuioc frumos ornate.
Apoi,“plugul mare” este invitat în case şi cinstit cu un pahar de vin, după care sunt invitaţi să guste din bucatele tradiţionale.
La dansul căiuţilor, tinerii se grupează în cete, fiind conduşi de un căpitan, şi poartă măşti împodobite cu panglici, clopoţei, ciucuri de lână şi alte ornamente strălucitoare.
Un alt obicei păstrat din moşi strămoşi este jocul ursului, având în centru un animal sacru, pe care tinerii îl pregătesc cu multă migală.
Conform tradiţiei, în noaptea de Anul Nou românii trebuie să facă mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele.
O altă superstiţie de Revelion este aceea că atât în ultima zi din an, cât şi în prima zi a celui nou, este bine să nu facem cheltuieli şi să nu aruncăm nimic din casă (inclusiv gunoiul) deoarece, odată cu el, aruncăm afară din casă şi norocul.
Există şi superstiţia conform căreia oamenii nu trebuie sa aibă nicio datorie la trecerea în noul an şi asta pentru a nu avea datorii întreg anul.
Se obişnuieşte ca în Noul An primul să intre în casă un bărbat, pentru ca anul să fie plin de noroc.
De asemenea, la miezul nopţii, uşa casei trebuie să fie deschisă, ca să iasă anul vechi şi să intre cel nou.
Preluat mai nou de români, a câştigat teren sărutatul sub vâsc. Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar şi ceva roşu, ori o altă culoare veselă pentru a atrage toate energiile pozitive.
Mai mult, în noaptea de Anul Nou persoanele nu au voie să doarmă, iar cine nu rezista va fi somnoros tot anul. O alta datină arată că în Ajunul Anului Nou trebuie să se ţină în buzunar câteva boabe de grâu, dar şi bani.
De pe masa de sărbătoare nu trebuie să lipsească peştele şi strugurii.
În noaptea dintre ani, dar şi pe 1 ianuarie nu se plânge. La trecerea în noul an, este important să se facă semnul Sfintei Cruci şi să se spună „Doamne, ajută!”. Totodată, Noul An este întâmpinat cu speranţe de mai bine.
