O altă biserică mai recentă a Botoşanilor este cea cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi, din mahalaua veche a Grecilor. Iniţial, biserica fusese ridicată din lemn şi nu avea clopotniţă, primul ei ctitor fiind Constantin Gheorghiu, cum o arată şi pisania grecească a clopotniţei: „Biserica aceasta a ridicat-o Constantin Gheorghiu cu puterea lui Dumnezeu şi ajutorul creştinilor 1789 mai 8”. Biserica de zid s-a înălţat între 1833 şi 20 septembrie 1837, lucrările fiind finanţate şi coordonate de economul Gheorghe Budeanu şi epitropii greci Haret Gheorghiu şi Neculai Placa. În vechime, a fost biserica breslei bacalilor (negustorilor de mărunţişuri) şi a rachierilor. Pe la 1814, într-o chilie din cimitirul bisericii funcţiona o şcoală întreţinută din fondurile bisericii.
Existenţa bisericii de acolo a făcut ca mahalalei să i se mai spună şi a Trisfetitelor (menţionată la 26 septembrie 1826), sau mahalaua Trei Ierarhi (atestată la 2 aprilie 1798), dar menţionarea documentară, în paralel, şi a mahalalei Grecilor, în contexte identice, ne arată că nu exista o demarcaţie clară între cele două, asta dacă nu cumva era vorba despre una şi aceeaşi mahala.
La 12 aprilie 1829, Casandra, fiica lui Grigoraş Grigore din Botoşani şi fiul ei, Petraş, vând de veci preotului Afanasie Crudul „sachelarios”, de la biserica Trei Ierarhi, jumătate din pământul pe care ei îl posedă în mahalaua cu acelaşi nume.
În 1832, la această biserică slujeau „erei Sandu, săchelar”, „erei Aftanasă”, „Teodosie, psaltul la această biserică, în ogradă la dumneaei Elencu Costin”, „erei Gheorghe”.
În 1826 se isprăvea la Botoşani o altă ctitorie bisericească, rod al evlaviei spătarului Constantin Roset şi a soţiei sale, Maria, dintr-un alt mare neam boieresc, Gheucă. În „Vidomostia” (Condică de ranguri boiereşti) din 1829 se arată: „Costachi Roset, spătar cu caftan, născut în Ţarigrad, de 44 de ani, fiul spătarului Matei Roset; locuieşte în târgul Botoşanii; are părţi de moşie în Tomeşti, în Curteşti şi în Liveni, de la ţinutul Botoşanilor. A arătat că documenturi pentru familia d-sale nu are, fiind documenturi la dumnealor boierii Rosăteşti moldoveni şi d-lui este însoţit cu pământeancă aici, în Moldavia”.
Pisania de deasupra uşii are textul următor: „Vezi, dumneata, o cititorule, că această Sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se numeşte şi se prăznuieşte hramul Întâmpinării Domnului Hristos şi a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, este din temelie lucrată prin osârdia şi cheltuiala dumi<sale> spătarul Constantin Roset şi soţia dumi<sale>, Maria, născută Gheucă, ca să le fie spre veşnică pomenire, la 1826, iulie 5”.
După cum se observă, biserica avea şi are două hramuri, fiecare în legătură cu onomastica fiecăruia dintre ctitori: unul celebrat la 2 februarie, Întâmpinarea Domnului, când se împlinesc 40 de zile de la Naşterea Mântuitorului, iar Maria, Maica Domnului, merge cu El spre a-L înfăţişa la Templu (Maria e şi prenumele soţiei ctitorului), iar celălalt la 21 mai, Ziua Sfinţilor Constantin (acesta era şi prenumele ctitorului) şi Elena.
La 1832, slujeau aici „preutul Tanasă iconom”, „Gheorghe dascal” şi un oarecare „Dumitru sin Neculai”.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
Biserica Sfinţii Trei Ierarhi Botoşani – sursa foto http://www.visitbotosani.ro/ro/2014/04/biserica-b%C4%83canilor-%C8%99i-r%C4%83chitenilor-azi-biserica-sf-trei-ierarhi/sf-_trei_ierahi_6/#main
Biserica Roset la început de secol XX – sursa foto https://intampinareadomnuluibotosani.mmb.ro/foto/album/11760-biserica-de-lungul-vremii
