Mii de pensionari botoşăneni au solicitat în acest an recalcularea pensiilor. Datele centralizate de conducerea Casei Judeţene de Pensii (CJP) Botoşani arată că instituţia a înregistrat până la 31 noiembrie 6.517 cereri privind modificarea drepturilor de pensie stabilite anterior. „Acestea au ca obiect recalcularea drepturilor prin adăugarea veniturilor realizate ulterior, sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate iniţial la stabilirea acesteia. Este vorba despre anumite sporuri şi indemnizaţii pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul de asigurări sociale, sau grupe superioare de muncă”, a declarat Cristina Elena Anton, directorul executiv al CJP.
Potrivit oficialului, au mai fost operate modificări ale drepturilor de pensie stabilite anterior, ca urmare a transferurilor de dosare din alte judeţe, în cazul stabilirii domiciliului beneficiarilor în judeţul Botoşani, schimbarea numărului de urmaşi, schimbarea gradelor de invaliditate, sau modificările operate din oficiu, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor privind trecerea de la diferite categorii de pensii, la pensie pentru limită de vârstă.
„Pentru noi, orice leu contează”
Solicitările de recalculare sunt în creştere. Astfel, dacă în 2016 au cerut recalcularea drepturilor 7.380 de seniori botoşăneni, numărul acestora a ajuns la 7.539 anul trecut.
„Pentru noi, orice leu contează şi de aceea, atunci când facem rost de noi adeverinţe privitoare la sporuri, sau lucrul în schimbul trei, le depunem la Casa de Pensii. Am muncit o viaţă pentru această pensie”, a declarant o botoşăneancă.
De regulă, orice adeverinţă vizând sporuri, grupe superioare de muncă, sau lucrul în schimbul trei aduce bani în plus după recalculare, chiar dacă de cele mai multe ori nu este vorba de majorări substanţiale. Au existat însă şi multe cazuri în care, nemulţumiţi de rezultatul recalculării, pensionarii s-au adresat instanţei.
Instituţia botoşăneană a prelucrat şi dosarele celor care au devenit în acest an pensionari. Astfel, s-au înregistrat 5.193 de cereri, respectiv 2.416 cereri de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, 1.311 cereri de acordare de pensii anticipate şi anticipate parţiale, 793 de cereri de acordare a pensiei de invaliditate şi 673 de solicitări de acordare a pensiei de urmaş.
„Pentru solicitările de înscriere nouă la pensie, timpul mediu de soluţionare a cererilor a fost de 36,4 zile, faţă de 45 de zile, cât dispune legea privind sistemul unitar de pensii publice”, a concluzionat Cristina Elena Anton.
Avalanşă de cereri adusă de noua lege a pensiilor
Reprezentanţii CJP se aşteaptă la o avalanşă de cereri după ce noua lege a pensiilor va fi aprobată. În categoria celor care aşteaptă noile reglementări se află mamele care au stagiul minim de cotizare de 15 ani şi care au născut trei copii, pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani. Acestea ar urma să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare cu şase ani. Începând cu al patrulea copil ar urma să se acorde câte un an în plus. Proiectul se află la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Instituţie acţionată în instanţă
Tot anul acesta, 123 de botoşăneni s-au adresat instanţei de judecată, fiind nemulţumiţi de deciziile emise de Casa Judeţeană de Pensii (CJP). Procesele s-au derulat la Tribunalul Botoşani, majoritatea fiind soluţionate, însă multe nu au sentinţe definitive şi asta pentru că cei de la CJP au contestat hotărârile la Curtea de Apel.
Chiar dacă nu există o statistică în acest sens, majoritatea celor care au atacat în instanţă deciziile Casei de Pensii au avut câştig de cauză. De exemplu, Aurica B. a dat în judecată CJP cerând recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare şi a salariilor brute aferente perioadei 28.06.1998 – 31.03.2000, care nu i-au fost în calcul la stabilirea punctajului mediu pe motiv că aceste venituri nu fac parte din baza legală de calcul a pensiilor. Ulterior, însă instanţa i-a dat câştig de cauză femeii, sentinţa definitivă fiind pronunţată pe 6 decembrie.
Ce se va întâmpla în apel în celelalte cazuri este greu de anticipat, întrucât situaţiile sunt diferite de la caz la caz.
În schimb, hotărârile emise de Tribunal sunt executorii de drept. Astfel, dacă instanţa consideră că ei trebuie să primească pensii mai mari, oamenii primesc diferenţele calculate conform sentinţei, urmând ca la finalul procesului să se decidă dacă rămân cu banii câştigaţi în urma procesului sau trebuie să-i restituie. Şi asta pentru că au existat şi situaţii în care sentinţele de la Tribunal au fost desfiinţate de Curtea de Apel.
Ceea ce este bizar însă este că, în toate cazurile în care se constată că funcţionarii au greşit la stabilirea pensiei, toate erorile sunt în defavoarea pensionarului.
– Virginia CONSTANTINIU
– Sebastian GHEORGHIU
