Există riscul ca decalajul dintre regiunea Nord Est și restul țării să crească dacă nu ne ocupăm de două lucruri esențiale: infrastructura și educația.
România pierde oportunități de pe urma reprezentării de către un prim-ministru care nu este credibil și care nu are la dispoziție instrumentele pentru a juca în Liga Campionilor în materie de politică europeană Apropierea Republicii Modova de Uniunea Europeană trebuie să fie una dintre prioritățile președinției române În opinia mea nu există nici o contradicție între identitatea noastră locală, identitatea națională și apartenența la Uniunea Europeană
Alexandru Lăzescu în dialog cu europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator șef din partea Parlamentului European pentru Bugetul UE și purtător de cuvînt al Partidului Popular European
A.L.: Au avut loc recent dezbateri în Parlamentul European pe tema situației statului de drept din România. Ulterior a fost votată și o rezoluție în Parlamentul European, cu un scor covîrșitor, 473 la 151, critică față de România. În acest context reprezentanții actualei puteri de la București, inclusiv Primul Ministru, au fost extrem de combativi considerînd criticile exagerate și nedrepte. Cum este văzută în acest moment România la Bruxelles ?
S.M.: Dezbaterea din Parlamentul European a reliefat două idei. în primul rând a arătat că Uniunea Europeană cunoaște exact situația din România. Uniunea Europeană cunoaște exact ce modificări dorește coaliția de guvernare să aducă la legislația română, iar Uniunea Europeană vede și de doi ani de zile că poporul român iese în piață pentru valori europene, că oamenii sunt pro-europeni. Cel de-al doilea lucru vizibil este faptul că PSD și ALDE sunt izolate în Europa. Acest lucru este rău pentru România. Căci europarlamentarii PSD, acum dar și în viitor, în următorii 5 ani de zile, nu vor putea livra nimic pentru oameni. Cît privește ALDE, acolo președintele grupului ALDE din Parlamentul European scrie articole despre viitorul Uniunii Europene cu un fost premier al României, Dacian Cioloș. Deci vreau să spun foarte clar că ALDE este pe făraș din grupul liberalilor europeni, ei sunt izolați acolo, la fel cum PSD este izolat la socialiștii europeni. Eu am văzut un prim ministru izolat, care are nevoie de translator pentru a spune “Bună ziua.” România pierde astfel oportunități de pe urma reprezentării de către un prim-ministru care nu mai este credibil și care pur și simplu nu are la dispoziție instrumentele pentru a juca în Liga Campionilor în materie de politică europeană. Instrumentele, calitățile cu care este înzestrată Viorica Dăncilă, nu sunt suficiente pentru a reprezenta cu bine țara în Europa.
A.L.: Dacă ne uităm, de data aceasta, cum se văd lucrurile la București avem o adevărată falie, nu doar în zona politică ci și în mass media. Opoziția și o parte din mass media scot în evidență izolarea europană a actualului guvern. De partea cealaltă se merge pe idea că Bruxelles-ul este părtinitor, ignoră chestiunea protocoalelor și amestecul serviciilor secrete în justiție. În plus, cîștigă teren un curent, nu i-aș spune neapărat anti Uniunea Europeană, dar un curent care cere României și în general reprezentanților români să fie mai fermi în relația cu Uniunea Europeană. Iar tensiunile în creștere dintre Statele Unite și UE riscă să creze dificultăți suplimentare în relația București – Bruxelles. În plus, suntem într-o situație internațională delicată, cu conflicte și situații încordate în imediata noastră apropiere.
S.M.: Sunt multe lucruri importate pe care le-ați spus și care merită un răspuns. în primul rând, pentru Uniunea Europeană valorile europene nu vor fi negociabile, în viitorul apropiat. E bine că este așa. Ele sunt ancorate în tratatul Uniunii Europene în articolul 2 și le știm cu toții: Justiție, Stat de drept, Libertatea de exprimare, Libertatea presei. Ele nu vor fi negociabile, iar asta înseamnă că Uniunea Europeană va folosi toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a apăra aceste valori. Iar dacă instrumentele pe care le are la dipoziție sunt insuficiente, atunci Uniunea Europeană va reflecta și la crearea unor noi instrumente. Uniunea Europeană va fi mai fermă în a apăra valorile europene, căci puterea Uniunii Europene stă în regulile pe care ni le-a dat și în respectarea acestor reguli. Pe măsură ce Uniunea Europeană va fi mai fermă în a apăra valorile europene, politicienii care acționează contra acestor valori vor deveni tot mai eurosceptici, adică pe măsură ce Uniunea Europeană va fi mai fermă în a apăra statul de drept din România, Liviu Dragnea va deveni tot mai eurosceptic. Iar această luptă va fi una pe care în mod evident pro-europenii o vor câștiga căci beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană sunt mult mai numeroase. Trebuie să le explicăm asta oamenilor. Iar cei care se joacă cu viitorul european al României trebuie să înțeleagă care sunt și consecințele. Eu sunt convins că românii sunt în majoritate pro-europeni, iar dacă vor înțelege că sunt oameni politici dispuși să sacrifice modul de viață, pentru propria lor libertate, nu cred că cetățenii vor da câștig de cauză acestor politicieni.
A.L.: Da, sigur, numai că lucrurile probabil vor deveni ceva mai complicate într-un viitor Parlament European și în general într-o ecuație de putere în Europa care se va mișca către o influență mai importantă a curentelor eurosceptice. Cred că lucrurile astea vor deveni ceva mai complicate, nu credeți, în viitorul Parlamentului European?
S.M.: Categoric da. Și tocmai de aceea a sosit timpul unei confruntări mai clare cu populiștii, cu euroscepticii și cu naționaliștii întorși cu fața spre trecut. Izolarea duce la sărăcie și cred că a sosit timpul să spunem oamenilor că populiștii nu au soluții, să spunem oamenilor că oriunde populiștii au venit la putere sunt în dificultate. Uitați-vă la Grecia, țara care avea prognozată o creștere economică de 5 procent. Când populistul de stânga Alexis Tsipras a venit la putere, după jumătate de an de guvernare populistă, a ajuns la sfârșitul anului la o scădere economică de 2,5 procente. Sau la Marea Britanie, tot cu laptele și mierea promisă de populiști înainte de referendum. Nu curg acum. Trebuie să spunem oamenilor că populiștii nu au soluții, nu trebuie să le permitem să dicteze termenii dezbaterii. Modul corect de a-ți reprezenta țara în Europa este următorul: da, ferm, dar competent, înțelegând și interesul celui cu care negociezi. Să nu adopți un limbaj dublu, Deci, acest proces de umflare în pene pe care îl vedem la reprezentanții Guvernului nu va duce niciunde, vor ajunge la eșec, fiindcă lumea înțelege exact că ei servesc doar propria lor agendă. Țara noastră are nevoie de Europa dar Guvernul nu este capabil să gestioneaze această relație în interesul țării. Această confruntare inutilă și mai ales irațională nu le va aduce câștig de cauză.
A.L.: Situația este cu atît mai complicată cu cît începînd de anul viitor avem de gestionat președinția rotativă a Uniunii Europene. Un proces în general complicat, cu multe provocări instituționale. Există destule îngrijorări privind capacitatea actualului guvern, considerat de mulți drept unul mediocru, de a face față acestei provocări majore. Mai ales pentru că suntem într-o perioadă complicată. S-ar putea să avem tensiuni comerciale importante, în continuare, în relația cu America. Nu știm cum vor evolua lucrurile între Europa și America și pe alt direcții, pe dimensiunea de securitate, mai avem și Brexitul cu un deznodămînt încă neclar. Credeți că reușim să ne descurcăm cât de cât cu actualul guvern în a gestiona președinția europeană de anul viitor?
S.M.: Președinția pe care România o va deține începând cu ianuarie 2019 e cea mai bună oportunitate pe care o avem, de la momentul la care am devenit stat membru al Uniunii Europene, de a influența mersul Uniunii Europene, de a influența marile decizii europene și de a pune și teme românești pe agenda europeană, căci tocmai de aceea există aceste președinții rotative de 6 luni de zile. Pentru ca fiecărei țări să-i fie dată șansa ca în 6 luni de zile să-și pună mai mult amprenta asupra mersului Uniunii Europene decât de obicei.
A.L.: Ce teme majore ați vedea?
S.M.: Sunt teme majore de importanță maximală pentru Europa pe care va trebui să le gestionăm. Prima dintre acestea este părăsirea de către Marea Britanie a Uniunii Europene la 30 martie 2019. Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, indiferent dacă vom avea sau nu un acord la ieșirea Marii Britanii, indiferent de ce se va întâmpla atunci, dacă va trebui să intre în vigoare un acord tranzitoriu sau nu, dacă vom avea un Brexit ordonat sau dezordonat, situația va trebui să fie gestionată. Și, în plus, va trebui să oferim o perspectivă celorlalte 27 de state membre. încotro va merge UE? Și aceasta e întrebarea căreia trebuie să-i răspundă Summit-ul de la Sibiu și căreia Comisia Europeană este preocupată să îi ofere un răspuns. Pentru România la acel Summit va participa Președintele României și acesta este un lucru foarte bun, dar pregătirea tuturor deciziilor care se iau la nivel de președinte se face întotdeauna și de către guvern. De aceea este esențial ca și pregătirea să fie bună, căci dacă guvernul pierde pe linie în fiecare etapă, președintele nu mai poate salva mare lucru la final. Deci va trebui să gestionăm teme importante pentru Uniunea Europeană în ansamblu.
A.L.: Dar noi ce-am putea obține? Țările care dețin președinția timp de 6 luni încearcă să exploateze cumva această oportunitate, introducînd teme care le interesează în mod deosebit. Lucru pe care ar fi de dorit să-l facă și România.
S.M.: Deci, noi avem și datorită poziției noastre geografice și geostrategice un avantaj competitiv în regiune. Și de aceea eu cred că noi trebuie să punem pe harta Uniunii Europene Republica Moldova, să spunem foarte clar că apropierea Republicii Modova de Uniunea Europeană este una din prioritățile președinției române. Vrem ca pe durata Președinției române, Uniunea Europeană să fie mai activă în Republica Moldova, să se asigure că acordul de asociere este implementat, că Uniunea Europeană este mai vizibilă, comunică mai mult și cetățenii înțeleg mai bine beneficiile apropierii de Uniunea Europeană. În luna aprilie am fost în vizită la Chișinău, dar și în alte raioane și am văzut construite din fonduri europene spitale, școli renovate, drumuri construite, un centru de investigații criminalistice construit de la zero în Chișinău, toate cu fonduri europene. Trebuie să comunicăm mai bine cu cetățenii Republicii Moldova. Să le spunem avantajele, beneficiile, apropierii de Uniunea Europeană. Și aici Uniunea Europeană însăși trebuie să joace un rol mai activ în acest proces de comunicare. Deci, punerea pe harta Uniunii Europene a Republicii Moldova, discutarea situației din vecinătatea estică și mai ales a pericolului de dezinformare, de propaganda, a știrilor false, cred că sunt domenii în care avem un cuvânt de spus. În plus, președinția bulgară a Uniunii Europene și președinția austriacă care a urmat președinției bulgare și precede președinția română, au făcut progrese în ceea e privește zona Balcanilor de Vest, și cred că ar fi și în interesul nostru ca statele din Balcanii de Vest, Serbia, să fie cât mai aproape de Uniunea Europeană.
A.L.: Numai că identificarea unor teme importante penru noi este una este doar o condiție necsară. Trebuie să și fii în stare să le promovezi.
S.M.: Pentru a avea succes pe două – trei teme trebuie să le prioritizezi. Iar în cazul temelor în cazul cărora într-adevăr dorești să realizezi ceva în plan politic și să le faci vizibile rolul premierului este esențial. Deci, ai nevoie de un premier activ care peste tot, în toate ședințele, să aducă în discuție aceste teme și să-și propună și niște obiective concrete. Deci, vom avea de gestionat mari teme europene: Brexit, viitorul buget european, vom avea de pus teme românești pe agendă și se poate să existe și situații de criză. în 2008 a fost invazia Federației Ruse în Georgia. În 2014 a fost Ucraina, în 2015 a fost o criză a refugiaților. Deci chiar și când ești perfect pregătit pentru a începe președinția, de pe 3 ianuarie, chiar și atunci vor fi situații care te pot surprinde. Peste toate acestea vine faptul că pe 23-26 mai vor avea loc alegerile europarlamentare. Deci în lunile aprilie și mai în instituțiile europene nu se vor lua decizii, nu se vor adopta legi, lumea va fi în campanie. Ca atare vom avea de fapt doar 3 luni pentru a duce la bun sfârșit munca legislativă și pentru a ne pune amprenta asupra acestei președinții.
A.L.: Dar pînă atunci să revenim la România. Apropo de capacitatea noastră instituțională redusă, o problem majoră care însă se discută mult mai puțin decât corupția. Corupția e importantă, dar la fel de mult ar trebui să discutăm și despre acest aspect essential. Lucrul acesta se vede și are niște consecințe. De pildă, nu suntem în stare să ducem la capăt proiecte majore, precum cele de infrastructură. Am văzut recent o inițiativă, cu patru orașe din Transilvania, Cluj Napoca, Timișoara, Oradea și Arad, care vor să lucreze împreună, fiind dezamăgite de felul în care funcționează guvernarea, pentru a realiza proiecte de conectivitate regională aplicând direct la Bruxelles. Avem o frustrare majora și în Moldova din acest punct de vedere. E vorba de lipsa unei conexiuni rutiere, a unei autostrăzi, care să lege direct estul țării de restul Europei. Ați fost recent în Moldova, spuneti-mi cum vedeți lucrurile, cum puteți să sprijiniți astfel de proiecte?
S.M.: Regiunea de Nord Est este cea mai săracă regiune din România. Județele Suceava, Botoșani, Vaslui, Neamț, Iași, Bacău împreună formează a cincea cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană. Mai săracă decât regiunea de Nord Est nu sunt decât trei regiuni din Bulgaria și o regiune din Franța. în regiunea de Nord Est, la finalul anului 2016, PIB pe cap de locuitor reprezenta doar 36 procente din media PIB la nivelul Uniunii Europene. Cea de-a doua cea mai săracă, regiunea de Sud Est, se află la 50 procente de media Uniunii Europene. Și pentru a te dezvolta ai nevoie de capital, de investiții, de investitori. Iar din păcate, din 75 de miliarde de euro investiții străine directe pînă în 2017, doar 1,7 miliarde euro au ajuns în regiunea de Nord Est. Cea mai mare parte, 60 de procente, au mers în zona Bucuresti Ilfov. Există riscul ca decalajul dintre regiunea Nord Est și restul țării să crească dacă nu facem două lucruri: infrastructura și educația. Iar, fiindcă ați menționat autostrada, investitorii care investesc în județele din vestul țării, îmi spun clar că au nevoie ca de aer de autostradă spre Moldova, spre Iași, fiindcă vrem să ne dezvoltăm, vrem să ne extindem activitatea, avem nevoie de acces la muncitorii calificați din zona. Deci nu doar Moldova dorește autostradă spre vest ci și vestul dorește autostradă și spune că de asta este nevoie. Iar cu infrastructura lucrurile stau în felul următor. În urmă cu câteva luni am fost în vizită la fabrica de automobile Ford de la Craiova. Acolo mi-au spus foarte clar: costul cu instalarea utilajelor, a roboților, în fabrica Ford de la Craiova este același cu cel dintr-o fabrică Ford din Germania sau din Spania. Ce diferă sunt două lucruri: costul cu forța de muncă, care este mai redus în România și costul de transport care este mai ridicat în România și este principiul vaselor comunicante. Cu cât transportul costă mai mult cu atât îți rămân mai puțini bani în firmă. Și de aceea, construcția autostrăzilor înseamnă reducerea duratei de transport, reducerea costurilor de transport și implicit rămân mai mulți bani în firmă pentru extinderea activității, pentru a construi o nouă hală, a te extinde, a angaja noi oameni, a cerceta, a inova.
A.L.: Aveți dreptate. Dar din păcate lucrurile se mișcă greu. Sigur, în principal chestiunea asta ține de ce face administrația românească. Iar una dintre probleme este și faptul că unul din tronsoane a fost luat și mutat pe o altă formulă de finanțare.
Regiunea Nord Est este regiunea în care nivelul salariului mediu din România este al doilea cel mai redus, este de 2200 lei pe lună. Doar în sud-est unde este 2100 lei este mai mic. Deci, infrastructura este, pe lângă educație, elementul esențial de care ai nevoie pentru a atrage investitori. Eu am fost la Suceava și Iași. Sunt conștient de importanța autostrăzii Iași-Târgu Mureș. Tocmai de aceea am adresat recent o întrebare oficială, formală, scrisă, Comisiei Europene cu privire la calendarul construirii acestei autostrăzi și la oportunitatea finanțării ei din fonduri europene. Și Comisia Europeană spune așa: în primul rând autostrada Iași-Târgu Mureș se află pe un culoar european, ca atare este eligibilă și în fonduri europene; în al doilea rând, Comisia Europeană spune că toate autostrăzile din aceste culoare trebuie terminate cît msi repede. Și tot la Comisia Europeană mi s-a spus că pentru perioada 2014-2020 sunt prevăzute fonduri europene pentru pregătirea lucrărilor la această autostradă. Iar lucrările efective sunt prevăzute a avea loc în intervalul 2021-2027 din următorul motiv: acum sunt prevăzute fonduri pentru pregătirea autostrăzilor, pentru toate studiile de fezabilitate, deoarece terenul este extrem de accidentat acolo și din punct de vedere ingineresc planificarea bună este esențiala. Planificarea este jumătate din timp în cazul unei lucrări atât de complicate din punct de vedere ingineresc. Iată, în Transilvania, viaductul din județul Sibiu de la Aciliu nu a fost bine proiectat iar la nici 2 ani de la inaugurarea autostrăzii s-a surpat, autostrada a trebuit să fie închisă pentru trafic și au trebuit să facă lucrări de consolidare. Deci proiectarea e foarte importantă. Trebuie făcut și ceea ce și comisarul european Corina Crețu a spus: trebuie solicitată finanțarea și depuse documentele pentru studiul de fezabilitate și toată pregătirea până în anul 2020. Comisia Europeană are la dispoziție fonduri pentru aceste proiecte, pentru ca după aceea, de la 1 ianuarie 2021, autostrada să poată fi construită. Singura modalitate de a avea autostrada garantată pentru anii următori este absorbția de fonduri europene.
A.L.: Sunteți de multă vreme implica în angrenajul institutional de la Bruxelles. Prin urmare cunoașteți din interior lucrurile, știți ce se întâmplă în interiorul Uniunii Europeane, care sunt tendințele. În acest moment avem două viziuni destul de diferite privind viitorul UE. Din păcate, ele n-au fost discutate mai deloc în România. Am avut doar o discuție destul de “lemnoasă” pe această temă. Există un curent federalist, un exponent important fiind Emmanuel Macron, care dorește o integrare substanțială. Iar această integrare e văzută în special din perspectiva unui nucleu dur, la care celelelte țări ar urma să se conecteze ulterior. Celălalt curent, care e mai degrabă apropiat de viziunea britanică, pe baza căruia s-a ajuns într-un fel a dus și la Brexit, este o Europă, un spațiu european, cu o colaborare strânsă dar în care să rămân națiunile puternice. Acest current este în special susținut de o serie de partide care sunt pe val, partidele eurosceptice, populiste, din Germania din Franța, iată din Italia și Austria, unde au ajuns la guvernare. Cum vedeți această dispute, tendințele, ca dinamică?
S.M.: Vreau să spun că nu există nicio contradicție între identitatea noastră locală, identitate națională și apartenența la Uniunea Europeană. Și trebuie să spunem asta oamenilor foarte clar. Trebuie să învățăm cu toții că a fi membru al Uniunii Europene înseamnă a avea beneficii, a câștiga în Uniunea Europeană, dar în timp ce eu ca europarlamentar român doresc să câștig într-o negociere cu europarlamentarii din alte state, înțeleg că deciziile trebuie să fie bune și pentru ei, la finalul zilei, pentru ca noi să câștigăm nu trebuie ca toți ceilalți să piardă. Trebuie să învățăm să gândim și pentru Europa în ansamblu și trebuie să învățăm că nu există nicio contradicție între identitatea noastră națională și apartenența la Uniunea Europeană. În primul rând. În cel de-al doilea rând, cred că trebuie să găsim viitorii pași de integrare europeană, Europa trebuie să livreze ceea ce cetățenii așteaptă de la ea. Și mie mi se pare că cetățenii așteaptă siguranță, securitate, să știe că oriunde călătorește în Europa se simt siguri. Asta înseamnă un bun control al frontierei externe pentru a putea călători liber în Europa; investitorii de asemenea vor să știe că oriunde ajung în Europa legea e respectată, statul de drept e respectat; investițiile lor sunt sigure. Deci în primul rând siguranță și în al doilea rând prosperitate, prosperitate economică.
A.L.: Pe de altă parte, Europa a rămas în urma Statelor Unite și Chinei din punctul de vedere ale economiei digitale.
S.M: De aceea trebuie să folosim instrumentele pe care le avem, bugetele pe care le avem pentru a investi în cercetare, în dezvoltare, în inovare, în digitalizare. Lumea se schimbă. Consumăm astăzi produse, servicii, care nu existau în urma cu 20 de ani și la fel va fi și peste 20 de ani. Va trebui să exercităm meserii care nu există acum. Despre care nici nu ne imaginăm că vor exista peste 20 de ani. Vom consuma produse pe care nu le avem acum. Și Europa va trebui să livreze aceste domenii. Viitorii pași de integrare europeană trebuie să fie foarte prudenți, foarte precauți. Trebuie să fie foarte pragmatici, să corespundă așteptărilor oamenilor adică, trebuie să facem pași înainte doar în acele domenii în care cetățenii așteaptă progrese, așteaptă ca Uniunea Europeană să exercite un rol mai activ. Și totodată trebuie să fim corecți în relația cu cetățeanul și aici mai ales oamenii politici de la nivel național trebuie să fie atenți. Dacă spunem sus și tare că așteptam de la UE soluții la problema migrației, la problema terorismului, siguranță, responsabilitate mai mare în domeniul apărării, atunci trebuie să echipăm Uniunea Europeană cu instrumentele de care are nevoie pentru a livra aceste lucruri inclusiv cu un buget robust. Dacă așteptăm ceva de la Uniunea Europeană atunci trebuie s-o echipăm cu intrumente pentru a livra acest, inclusiv resurse bugetare, nu se poate să aștepți ceva de la Uniunea Europeană și să nu-i dai instrumente de care are nevoie pentru a preveni criza și după aceea s-o învinovățești.
A.L: Cum reacționează statele member față de aceste provocări majore?
S.M: Vă spun foarte deschis, la finalul anului trecut, când eu am negociat bugetul Uniunii Europene pe 2018 deci, ca negociator al Parlamentului European fiind, am avut o majoritate largă în Parlamentul European pentru sporirea bugetului în anumite domenii unde era mare nevoie de finanțare, inclusiv în cercetare-inovare, unde vedem că toate fondurile europene sunt absorbite pe proiecte foarte bune și cererea este mult mai mare decât banii pe care îi avem la dipoziție. Și atunci, am avut o majoritate foarte largă în Parlamentul European pentru sporirea bugetui pentru cercetare-inovare. Și Comisia Europeană m-a sprijinit imediat fiindcă a înțeles cât e de important să investim în digitalizare, în cercetare-inovare. Negocierile cu statele membre au fost dificile, dar Franța a fost ultimul stat membru al Uniunii Europene care și-a dat acordul pentru o creștere modestă a bugetului pentru cercetare-inovare, deși Franța beneficiază mult de pe urma fondurilor europene, deoarece Franța se află la limita deficitului de 3 procente stipulat de legislația europeană și guvernul Franței ținea la fiecare euro. Avem un președinte al Franței care într-un discurs mare la Universitatea Sorbona solicita un nou buget în zona Euro dar care era reticent atunci cănd era vorba de aceste capitole bugetare importante pentru UE. Trebuie să fim realiști, să mergem pas cu pas în acele domenii din care oamenii așteaptă un rol mai puternic pentru Europa și mai ales să livrăm ceea ce promitem.
A.L.: Ceea ce spuneți e rational. Dar, din păcate, diferitele frustrări și nemulțumiri sunt exploatate abil. Iar tehnologiile actuale, rețelele sociale, permit acestor curente să câștige teren destul de ușor să capete aderența. Aceasta va fi o mare provocare, pentru statele membre, pentru Uniunea Europeană, pentru lumea occidentală în general.
S.M.: Realitatea este că în ultimii zece ani, Uniunea Europeană a trecut prin două mari crize: prin criza refugiaților și prin cea economică, financiară. Niciuna din aceste două crize nu au fost cauzate de Uniunea Europeană, dar ambele ne-au lovit pentru că am fost vulnerabili și după doua crize observăm că oamenii, din păcate, dau într-o oarecare măsură crezare populiștilor, euroscepticilor, care nu au soluții care funcționează în realitate, dar sună bine pentru oamenii care au trecut prin două crize. Trebuie să rezistăm acestei tentații. Oamenii politici trebuie să știe că au obligația să explice totul, consecințele deciziei lor. Să spunem oamenilor de ce populiștii nu au soluții și de ce sunt un risc pentru ordinea noastră, pentru democrația liberală și pentru modul de viață european spre care și noi aspirăm.
