Ciprian MITOCEANU
scriitor
S-a întâmplat. Vorbesc despre remanierea guvernului Dăncilă. Săptămâna a început cu un guvern nou. Unul care, având în vedere structura, nu se va dovedi mai grozav decât ce ne-a livrat Dragnea până acum. Asta pentru că treaba e mult prea străvezie din capul locului; cât timp sforile sunt la cine trebuie, rezultatele vor fi aceleaşi indiferent de cine pierde timpul prin ministere. E vorba doar de un nou paravan mediatic menit să ofere persecutaţilor statului paralel răgazul necesar pentru a-şi rezolva problemele cu justiţia. Atât şi nimic mai mult.
Practic, cu puţine excepţii, este vorba de aceeaşi oameni – sau de indivizi ce se mulează pe acelaşi tipar – cu cei care au făcut parte din precedentul guvern Dăncilă. Obedienţi, lipsiţi de coloană vertebrală şi dispuşi să meargă până în pânzele albe pentru a executa ordinele sforarului şef. Asta în condiţiile în care acesta este din ce în ce mai disperat, pe măsură ce se apropie sentinţa finală şi aruncă în spaţiul public fumigene menite să distragă atenţia de la adevăratele mânării. Evident, omul a profitat de ocazie pentru a se răfui cu cei care îl contestă, astfel că în formula remaniată nu se regăsesc Paul Stănescu şi Mihai Fifor. Păi dacă nu i-a dus capul la mai mult şi i-au cerut demisia…
În schimb, pocăiţii care-şi regretă derapajele şi cuvintele urâte spuse la adresa liderului suprem au avut parte de bunăvoinţa acestuia. Nicolae Bădălău a primit portofoliul de la Economie, iar Ecaterina Andronescu a revenit la Educaţie pentru a termina ceea ce a început cu ceva ani în urmă. Asta ne spune multe despre determinarea doamnei în cauză, dar şi despre faptul că, în ciuda tuturor predicţiilor (sau predilecţiilor, să utilizez o exprimare de nivelul premierului) în învăţământ a mai rămas de distrus câte ceva. Oricum, ca urmare a strădaniilor predecente şi ale celor care i-au urmat, doamna Andronescu nu mai are mult de lucru până la victoria finală. Şi să nu uităm că Andronescu era, cu doar câteva săptămâni mai devreme, unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai sforarului de Teleorman. Prezenţa ei şi a lui Bădălău în Guvern să fie o dovadă a mărinimiei lui Dragnea, care a vrut să demonstreze că e capabil de iertare şi reconciliere, sau e vorba de disperarea că nu se mai găsesc oameni dispuşi să fie asociaţi cu imaginea din ce în ce mai şifonată a premierului şi sforarului şef? Faptul că în formula remaniată şi-a găsit loc şi un botoşănean, după ce decenii de-a rândul nordul a fost complet ignorat, înclină să susţină a doua variantă.
Intenţia de mutare a Olguţei Vasilescu de la Ministerul Muncii la cel al Transporturilor, refuzată însă ieri de preşedintele Iohannis, ridică semne de întrebare. Vasilescu s-a făcut remarcată ca una dintre susţinătoarele lui Dragnea şi, dacă e aşa de capabilă, de ce nu a fost lăsată să-şi „termine” treaba la ministerul pe care l-a gestionat catastrofal până acum? Evident, e posibil ca succesorul să plătească oalele sparte – cam prea multe şi imposibil de reparat – dar e la fel de posibil ca Ministerul Transporturilor să lanseze investiţii fără precedent în infrastructura rutieră a hărţilor. Adică doar pe hârtie, că în teren ar fi prea de tot. Banul public va fi sifonat prin sistemul deja existent; liderii sunt prea preocupaţi să nu iasă ca proştii din viaţă şi din funcţii.
În paralel cu campania de susţinere a noului guvern – pe care, la fel ca laudele la adresa premierului Dăncilă, nimeni nu şi-o asumă – a fost lansat un atac susţinut la adresa preşedintelui Iohannis. Care e văzut ca omul din spatele necazurilor lui Dragnea. Parvenitul din Teleorman umple spaţiul public cu valize şi dosare realizate din articole apărute în presă (inclusiv acea presă care i-a dezvăluit lui afacerile) ignorând faptul că, pe lângă mânăriile lui, afacerile preşedintelui Iohannis sunt găinării. Ce dacă au fost făcute publice fotografii în care liderul PSD apare alături de personaje despre care spune că nu le cunoaşte sau nu le-a văzut de mai bine de un deceniu? Omul, odată ajuns pe culmi, mai uită cu cine a avut de-a face; de vină e aerul rarefiat, frica de puşcărie…
Dar Iohannis e vinovat. Una dintre cele mai jenante campanii de denigrare susţine că, din cauza preşedintelui, în România de azi peste două sute de mii de copii se culcă seara flămânzi. Deci nu guvernarea haotică de care cei de la PSD sunt cei mai responsabili – să nu uităm că în ultimele trei decenii PSD a avut un cuvânt greu chiar şi când a făcut parte din opoziţie. Şi, pentru cei care încă nu ştiu, e bine de precizat că trăim într-o republică semi-prezidenţială cu valenţe parlamentare, adică nu mai e ca pe vremea lui Ceauşescu şi nici măcar ca pe cea a lui Băsescu.
Manipulare pe toate canalele. Şi totul pentru un singur scop: Dragnea are nevoie de un răgaz. Pe care şi l-a asigurat cu o remaniere ce nu va schimba nimic. Până la urmă vorbim de oamenii lui şi nu de reprezentanţii noştri.
