Guvernul a adoptat, în şedinţa de azi, ordonanţa de urgenţă care prevede modificarea Codului Muncii şi introduce definiţia de salariu minim diferenţiat. După publicarea Ordonanţei în Monitorul Oficial, Executivul urmează să aprobe o hotărâre în care care să fie menţionate sumele. „Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii şi Legea privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.
Ordonanţa de urgenţă nu a figurat pe ordinea de zi publicată de Guvern, intrând pe ordinea de zi suplimentară.
Ministerul Muncii a trimis, la sfârşitul săptămânii trecute, spre avizare interministerială, un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede introducerea unui salariu minim diferenţiat în funcţie de vechime şi de studii. Salariul minim brut ar urma să crească de la 1.900 de lei pe lună la 2.080 de lei pe lună, iar pentru persoanele cu studii superioare şi pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut creşte la 2.350 de lei pe lună. Condiţia este ca cei cu studii superioare să activeze în domeniul în care au făcut studiile.
Pe 24 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că este posibil ca salariul minim să fie majorat de la 1 decembrie. Dăncilă a adăugat că este de acord cu salariu diferenţiat, în funcţie de studii şi că măsura nu este discriminatorie, aceasta aplicându-se şi în alte state membre.
Măsura nemulţumeşte investitorii străini
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) apreciază că modificările salariului minim în forma anunţată de Guvern pot afecta întreaga economie a ţării, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă, reflectată într-un final în majorarea preţurilor. „Aceste modificări, anunţate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea şi stabilitatea fiscală”, arată un comunicat al CCIFER.
De asemenea, majorarea salariului minim afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici şi mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârşitul anului anterior.
O altă problemă este dată de stabilirea salariului minim în funcţie de vechimea în muncă, care va crea o birocraţie excesivă şi va reprezenta un alt argument în defavoarea performanţei. CCIFER consideră că stimulentele financiare acordate salariaţilor pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime şi acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcţie de realităţile economice şi de piaţa din fiecare industrie şi unitate comercială.
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a anunţat că intenţia Guvernului de a majora din nou salariu minim „aleatoriu şi fără un studiu de impact prealabil” va duce la regândirea modelului de business în rândul comunităţii germane de business din România, ceea ce poate însemna că unele companii germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – îşi vor reduce anumite activităţi sau pe viitor vor renunţa complet la ele.
