Florin Simion Egner
Primar 2000-2004
“Caravana centenarului filmului românesc” a ajuns şi la Botoşani, cu filmul “Marea Unire: România la 100 de ani”, un film documentar de excepţie, cu imagini care încep cu anul 1916 şi care fac să fie mai bine înţeles momentul istoric pe care îl sărbătorim în acest an.
Un eveniment cultural cu o asemenea încărcătură bucură pe fiecare, cu atât mai mult cu cât la el a fost adăugat un adevărat regal artistic la cinematograful nostru cu nume simbolic de pe Pietonalul cu acelaşi nume, un spectacol la care au venit actori, critici din cinematografie şi realizatori de film.
Dar, aşa cum se mai întâmplă la evenimente de impact, a apărut şi un comentariu împotrivă, de o ipocrizie şi o rea credinţă greu de înţeles sau de justificat. Pe fond sunt nişte elucurbaţii ale unei persoane care nu cunoaşte real subiectul şi din acest motiv comentariul în sine nici nu ar merita o discuţie. Comentariile în mediul online sunt într-o zonă în care polemica este de multe ori lipsită de onestitate şi nu impune o responsabilitate, totul făcându-se desigur în numele libertăţii de exprimare. Dar acum aspectul merită discutat pentru că oamenii asistă de multe ori nedumeriţi la un lucru care începe să devină o regulă, la jocul politic steril în care lipsa argumentelor este compensată prin comentariile făcute în spatele cortinei, acum sub pretextul invocat de un personaj “onest” în a se adapta, vezi Doamne, la mediul politic.
Despre ce este vorba? Consilierul local liberal Marius Oroşanu a fost între cei care au blocat, nu prin argumente în plenul şedinţei, ci prin absenţă la vot, desfăşurarea la Botoşani a acestui eveniment construit pe un proiect cultural şi patriotic de anvergură naţională. Deşi nu ar recunoaşte, motivul real pentru care consilierul s-a opus îl ştie toată lumea. Dacă iniţiativa ar fi fost a lui sau a grupului politic din care face parte, lucrurile erau diametral opuse.
Este greu să găseşti o explicaţie atunci când te opui unui eveniment-sărbătoare, când oraşul tău are posibilitatea să fie inclus pe o listă selectă a oraşelor din România (ocazie care nu se iveşte prea des pentru noi), în cadrul unui proiect generos, iniţiat de oameni de cultură şi de film la cel mai înalt nivel de profesionalism (Irina Margareta Nistor, Vlad Ivanov sau Marcel Iureş nu mai au nevoie de nici o prezentare). Surprinzător, acest consilier se prezentase anterior drept un promotor de evenimente culturale, fiind printre cei care au avut o iniţiativă lăudabilă, aceea de a fi oferite cărţi botoşănenilor în mod gratuit, un gest de solidaritate şi o iniţiativă care nu trebuie abandonată.
Căutând explicaţii la gestul lui de blocare prin neprezentare a proiectului, consilierul a intrat în derizoriu, deplângând patetic costurile acestuia. În realitate costurile erau nesemnificative, de circa 10.000 de lei, reprezentând doar o fracţie din suma totală de 150.000 de lei alocată sărbătorii Unirii de consiliul local, bani care vor rămâne cel mai probabil necheltuiţi. Cu acei bani s-ar fi asigurat transportul şi cazarea la Botoşani a oaspeţilor, între care cele două mari personalităţi din lumea cinematografiei. Nu cunosc cât a costat proiectul în alte locuri, stiu însă că oaspeţii au venit în Botoşani, oraşul natal pentru Vlad Ivanov, fără să ceară plată.
Dar consilierul nostru a dorit să fie remarcat. Şi a făcut acea retorică ieftină, că evenimentul era plătit din banul contribuabilului, lucru desigur adevărat, dar “uitând” că suma era foarte mică, sau că el însuşi, în calitate de ales local, fără să facă ceva remarcabil, primea în numai câteva luni din perioada celor patru ani de mandat o sumă de bani mai mare decât întregul cost al evenimentului. Şi de primirea idemnizaţiei, desigur tot din banii contribuabilului, nu se lamentează deloc, ba nici nu trebuie să aibă grijă, ştiut fiind că munca de consilier local nu este cuantificabilă şi leafa îi este plătită în fiecare lună în întregime. Dacă ar fi încercat să se informeze, înainte de a se exprima prin acea neprezentare la vot, ar fi aflat de la organizatori: conducerea primăriei sau conducerea cinematografului care a găzduit evenimentul, că în Botoşani Vlad Ivanov şi Margareta Nistor veneau pentru bucuria întâlnirii cu oamenii de aici, primul renunţând la trei spectacole de teatru la Bucureşti, spectacole care se joacă de luni bune cu casa închisă.
Chiar dacă nu erau semnificative, costurile desfăşurării evenimentului urmau să fie răsplătite din plin de bucuria locuitorilor oraşului şi plătite o dată în plus de faptul că oraşul beneficia de includerea în clubul select al oraşelor din România şi Republica Moldova menţionate într-o carte-document care va fi scrisă de Irina Margareta Nistor.
Însă dincolo de reclamă, botoşănenii nu ar fi meritat să lipsească de la o sărbătoare a “Centenarului Marii Uniri” şi nu ar fi meritat să rateze ocazia de a se întâlni cu actori şi comentatori de film atât de dragi lor. Iar intenţia politicianului, promovată prin ascunderea în spatele scenei, de a determina renunţarea la un proiect adus cu eforturi la Botoşani nu a reuşit. Un om de afaceri local, Valeriu Iftime, a rezolvat încurcătura produsă şi de cel care – din păcate – înţelege rolul lui în Consiliul Local în primul rând ca obligaţie de a bloca pe orice cale iniţiativele presupuşilor adversari politici.
Locuitorii municipiului nu i-au băgat în seamă efortul, până la urmă inutil, şi care i-ar fi lipsit de un moment de bucurie. Şi au venit în număr mare la Cinematograful “Unirea” de pe Pietonalul “Unirii”, pentru că ei îl iubesc pe actorul botoşănean care ar putea fi primul român laureat cu premiul Oscar în cinematografie. Şi pentru că orice manifestare dedicată “Centenarului Marii Uniri” este în Botoşani un motiv de sărbătoare.