Cauzele încălzirii globale sunt încă motiv de dispută, dar datele privind fenomenele meteo care o iau razna sunt tot mai multe şi se manifestă pe întreg mapamondul.
Datele Comisiei Europene arată că oamenii exercită o influenţă tot mai mare asupra climei şi asupra temperaturii Pământului, prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor tropicale şi creşterea animalelor.
Aceste activităţi generează cantităţi enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră şi la încălzirea globală.
Gazele cu efect de seră
Unele gaze din atmosfera Pământului se comportă ca pereţii unei sere – captează şi reţin căldura soarelui, astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi spaţiu.
Multe dintre acestea sunt prezente în mod natural în atmosferă, însă activitatea umană a dus la creşterea concentraţiei unora dintre ele, în special a:
– dioxidului de carbon (CO2)
– metanului
– protoxidului de azot
– gazelor fluorurate
CO2-ul este gazul cu efect de seră generat cel mai adesea de activităţile umane, fiind responsabil în proporţie de 63% de încălzirea globală cauzată de om. Concentraţia sa în atmosferă este în prezent cu 40 % mai mare decât în perioada preindustrială.
Alte gaze cu efect de seră sunt emise în atmosferă în cantităţi mai mici, însă captează şi reţin căldura mai eficient decât CO2-ul, iar în unele cazuri sunt de mii de ori mai puternice. Metanul contribuie cu 19 % la încălzirea globală cauzată de om, iarprotoxidul de azot cu 6 %.
Cauzele creşterii emisiilor
– Arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor generează dioxid de carbon şi protoxid de azot.
– Tăierea pădurilor (despădurirea) Copacii contribuie la reglarea condiţiilor climaterice absorbind CO2 din atmosferă. Prin urmare, atunci când sunt tăiaţi, acest efect benefic se pierde, iar dioxidul de carbon stocat de copaci este eliberat înapoi în atmosferă, accentuând efectul de seră.
– Îngrăşămintele care conţin azot generează emisii de protoxid de azot.
– Gazele fluorurate au un efect de încălzire foarte puternic, cu până la 23.000 de ori mai mare decât CO2-ul. Din fericire, acestea sunt eliberate în cantităţi mai mici, iar legislaţia UE prevede reducerea treptată a utilizării lor, până la eliminarea lor completă.
Încălzirea globală
În prezent, temperatura medie globală este cu 0,85ºC mai ridicată decât la sfârşitul secolului XIX. Fiecare din ultimele trei decenii a fost mai cald decât oricare alt deceniu precedent pentru care există înregistrări (respectiv din 1850 până în prezent).
Cei mai proeminenţi experţi în domeniul climei din lume consideră că activităţile umane sunt aproape sigur principala cauză a încălzirii globale observate de la mijlocul secolului XX.
O creştere cu 2°C a temperaturii faţă de perioada preindustrială este considerată de către oamenii de ştiinţă ca pragul dincolo de care există un risc mult mai ridicat să asistăm la schimbări climatice periculoase şi potenţial catastrofice la nivel global. Din acest motiv, comunitatea internaţională a recunoscut necesitatea menţinerii încălzirii globale sub pragul de 2 °C.
