Virgil COSMA
jurnalist
Deşi legea pensiilor a fost în dezbatere publică mai bine de o lună, subiectul a fost absent de pe agenda puternicilor zilei. Nu am avut dezbateri bine argumentate despre cât de bună sau, dimpotrivă, despre cât de nepotrivită este reformarea sistemului de pensii. În puţinele analize care au apărut în media de mare audienţă şi în opinia celor care chiar se pricep, în opoziţie totală cu demersurile urechiştilor din guvern, se arată că proiectul legii privind sistemul public de pensii sabotează interesele majore ale economiei, în condiţiile în care prevede o creştere a punctului de referinţă cu 79% în următorii trei ani, fapt nemaiîntâlnit în vreo altă ţară.
Conform ultimei variante a proiectului, valoarea punctului de referinţă va creşte de la 1.265 de lei, la 1 septembrie 2019, la 1.875 de lei, la 1 septembrie 2021. Potrivit studiilor publicate de Consiliul Naţional al IMM-urilor, această majorare a pensiilor va aduce creşteri ale taxelor şi impozitelor, dar şi a inflaţiei, cu până la 15%. Adică toate creşterile nominale vor în fapt anulate şi, în cele din urmă, puterea de cumpărare a fiecărei sute de lei în plus la pensie va scădea. Exact cum s-a întâmplat deja cu salariile. Nu spune nimeni că pensiile trebuie să încremenească la cel mai mic nivel din Europa, aşa cum sunt acum, ci că toate creşterile trebuie să fie echilibrate şi ponderate cu creşterea economiei. Altfel, se va menţine şi chiar accentua situaţia actuală, dezastruoasă, în care salariile la stat şi pensiile înghit cea mai mare parte a bugetului naţional, bani de investiţii nu mai sunt şi, pe cale de consecinţă, avem dezvoltare zero.
România avea la începutul acestui an 3,5 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, însemnând 18% din populaţia rezidentă, potrivit INS. Majoritatea se zbat în sărăcie cruntă. Peste 5 milioane dintre persoanele care au ieşit din activitate au pensii sub 1.000 lei, media fiind undeva la 200 de euro. Cu toate acestea, chiar şi aceste pensii de mizerie sunt suportate tot mai greu de către stat. Guvernanţii au dat peste cap sistemul de contribuţii sociale, la începutul acestui an, în speranţa că vor stoarce bani în plus de la contribuabili. Cum banii nu sunt de ajuns, iar împrumuturile externe sunt tot mai scumpe, majorările de pensii în forma anunţată pun presiune enormă pe fondurile publice. Deja în multe judeţe ale ţării, unde nu există activitate economică, numărul pensionarilor este cu mult mai mare decât cel al populaţiei active.
Noua lege a pensiilor va continua nedreptăţile făcute de legea aplicată în prezent şi va permite potentaţilor cu pensii speciale, cum sunt politicienii, magistraţii sau militarii, să cumuleze acest venit cu pensia publică, în timp ce pensionarii de rând nu vor putea cumula mai multe tipuri de pensii. În ultimii 16 ani, pensiile speciale au crescut de circa 15 ori, iar cele obişnuite doar de opt ori. S-a ajuns, în acest fel, ca mai puţin de 200.000 de pensionari „speciali” să cumuleze pensii cât ale celorlalţi 4,8 milioane la un loc! Este adevărat că unele meserii au un nivel ridicat de privaţiuni sau presupun o uzură prematură, dar pentru asta salariaţii sunt răsplătiţi cu stagii de cotizare reduse, ei se pot pensiona între 45 şi 50 ani, este scandalos să-i mai răsplăteşti şi cu nişte sume uriaşe, în plus. Se va ajunge frecvent în situaţii ridicole, în care copiii să se pensioneze înaintea părinţilor, cu pensii mai mari decât salariile celor activi.
Nici sindicatele nu sunt mulţumite cu această lege: unui salariat care a muncit 30 de ani, la o valoare medie, i se garantează 60% din salariul minim pe economie ca pensie minimă; rezultă că are nevoie de un salariu de cel puţin 4.600 de lei la 30 de ani munciţi ca să poată lua pensia minimă; având în vedere actuala distribuţie salarială, rezultă că pe viitor cam 65% din actualii salariaţi vor lua pensia minimă, indiferent cât au avut salariul, între 2.000 şi 4.500 de lei; în aceeaşi ordine de idei, femeile – care au un stagiu de cotizare mai mic sau au beneficiat de întreruperi pentru maternitate – sunt şi ele discriminate, arată un lider sindical.
Legea mai prevede că, începând din anul 2022, valoarea punctului de referinţă creşte anual cu rata medie a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, o simplă promisiune, pentru care nu poate garanta cineva. În total, potrivit proiectului, cheltuielile cu pensiile vor fi duble în 2021 faţă de prezent, ceea ce presupune o creştere cu 25% în fiecare an a efortului bugetar. Nu există niciun argument logic pentru a susţine această dinamică în condiţiile în care noi avem şi astăzi o problemă de susţinere a pensiilor. Nu trebuie nu ştiu ce calcule savante ca să înţelegi că este vorba de minciuni. De ce este împins pragul acesta dincolo de anul alegerilor parlamentare? Doamne, ce simplu! Păi, fiindcă „dacă nu ne alegeţi tot pe noi, nu mai primiţi pensiile mărite” – după cum Olguţa Vasilescu a şi spus. O minciună ordinară. Raportat la resursele noastre din taxe şi impozite, factura socială, care include salariile bugetarilor, pensiile şi asistenţa socială – cea mai mare din Europa – abia poate fi susţinută acum, nici vorbă să mai poată fi şi dublată.
