Deputaţii ALDE au părăsit dezbaterile din comisiile de specialitate pe legea offshore, liderul grupului din Camera Deputaţilor, Varujan Vosganian, argumentând că aceasta este „o improvizaţie”, deoarece nu există o evaluare a impactului bugetar, o evaluare clară a resurselor şi nici un punct de vedere al Guvernului, transmite Agerpres. Reacţia sa vine după ce parlamentarii PSD au adus ieri o serie de amendamente la legea offshore care modifică radical conţinutul acesteia, faţă de forma care a trecut de Senat. „ALDE nu a votat în niciun fel. Nu avem niciun punct de vedere de la ANRE, de la Guvern… Dacă Guvernul a dat bir cu fugiţii, cu cine aţi lucrat aceste amendamente? Nu s-a mai întâmplat să se modifice prevederi fiscal bugetare fără un studiu privind impactul bugetar. Este straniu că noi votăm o lege cu atâtea modificări la o lege care am votat-o acum două luni. Ce s-a întâmplat în aceste două luni? Cât de serioşi suntem în aceste modificări? Nu mi s-a mai întâmplat să votez fără să ştim care este valoarea resurselor. ALDE nu participă la această dezbatere care mi se pare o improvizaţie. O să solicităm în plen retrimiterea la comisie, ca noi să putem vota în cunoştinţă de cauză, să ştim impactul bugetar, o evaluare clară a resurselor şi să avem un punct de vedere al Guvernului”, a spus Varujan Vosganian, în şedinţa comisiilor pentru industrii, buget şi administraţie ale Camerei Deputaţilor, scrie Agerpres.
Vosganian: „Eu cu improvizaţii nu merg”
Ministerul Energiei, al cărui portofoliu aparţine ALDE, nu are nicio competenţă privind impactul fiscal bugetar. „L-am întrebat pe ministrul Energiei şi mi-a spus că nu are cunoştinţă de aceste amendamente pe care dumneavoastră le-aţi pregătit azi dimineaţă (n.r. – ieri dimineaţă)”, i-a spus Vosganian preşedintelui Comisiei pentru industrii Iulian Iancu.
Deputatul ALDE susţine că orice modificare de impozite îi afectează pe români şi statul. „Spuneţi-mi şi mie cât am câştigat la 60%, la 30%, 10%. Eu cu improvizaţii din astea, mă scuzaţi, eu nu merg. Aveţi prilejul ca până la plen să spuneţi care va fi câştigul statului român pe diverse scenarii şi vă asigur că voi fi primul să care să o votez. Dacă nu, o să consider că este o improvizaţie şi nu o să votez”, a spus Vosganian.
În replică, social-democratul Iulian Iancu a arătat că amendamentele sunt mai favorabile decât forma iniţială a legii. „Avem un studiu… prezentat de companii şi mai este un studiu făcut cu Ministerul de Finanţe cu ANAF. Câştigăm 8,8 miliarde de euro şi suntem supăraţi şi părăsim sala. Foarte interesant”, a susţinut Iancu.
ALDE şi opoziţia au plecat din sală
Discuţiile pe articole au continuat şi după ce deputaţii ALDE au plecat din sală.
Opoziţia a reclamat, la rândul său, că nu există o evaluare de impact bugetar şi nici punctele de vedere ale ministerelor referitoare la modificări. O parte din membrii partidelor de opoziţie, respectiv PNL şi PMP, s-au retras şi de la lucrările comisiilor reunite, arătând că nu există o decizie scrisă a Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor ca şedinţa comisiilor să poată avea loc în paralel cu plenul Camerei. Membrii opoziţiei din Biroul Permanent au reclamat că nu s-a discutat o astfel de solicitare în şedinta biroului.
Petroliştii au părăsit discuţiile
Reprezentanţii companiilor petroliere cu perimetre concesionate de gaze naturale în Marea Neagră au părăsit dezbaterile asupra Legii offshore ale Comisiilor reunite de Industrii, Finanţe şi Administraţie din Camera Deputaţilor, acuzând că au primit amendamentele propuse la lege cu doar circa o oră înaintea începerii lucrărilor şedinţei comune a comisiilor şi că deocamdată nu pot face o evaluare a impactului acestor amendamente asupra costurilor proiectelor de exploatare.
Puterea vrea acum majorarea semnificativă a cotelor procentuale ale impozitului pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze din Marea Neagră pentru preţuri de vânzare a gazelor care depăşesc 100 lei/MWh, cota medie cu care sunt tranzacţionate în prezent gazele naturale de producţie internă pe pieţele locale angro, după scumpirile substanţiale din ultimele două luni. Majorarea cotelor de impozitare este avută în vedere „pentru stoparea escaladării preţurilor şi crearea unor venituri suplimentare la bugetul de stat”, potrivit motivării amendamentului.
Noile propuneri au fost avansate în Camera Deputaţilor, după ce, acum o săptămână, Senatul, stabilise că nivelul de taxare va fi îngheţat pe toată durata exploatărilor, iar petroliştii îşi vor putea deduce toate investiţiile.
Principalele amendamente aduse de PSD
– cota impozitului pe veniturile suplimentare offshore ar urma să se majoreze cu 10-20 de procente ajungând chiar la 70% pentru preţuri de vânzare a gazelor ce depăşesc 190 lei/MWh
– Legea offshore garantează petroliştilor doar actualele niveluri de redevenţă pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, nu şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare
– limita maximă a deductibilităţii investiţiilor petroliştilor în segmentul upstream nu va mai fi de 60% din veniturile suplimentare care se supun supraimpozitării, ci de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat
– 50% din cantitatea de gaze exploatate trebuie vândute în România, altfel amenda este de 10% din cifra de afaceri a companiilor aflate în culpă.
Miza: Rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi de gaz
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în 2020.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.
