Marius ILINCARU
editor
La sfârşitul săptămânii, românii sunt chemaţi la urne în referendumul pentru modificarea Constituţiei în sensul redefinirii familiei. Lăsând la o parte orice discuţie despre oportunitatea, normalitatea sau politizarea referendumului, clasa politică a ratat acum o mare ocazie: cea de a curăţa listele electorale. Da, înainte să se apuce de a chema lumea la vot, înainte de a lungi votul la două zile, politicienii trebuiau să se gândească la faptul că listele electorale nu bat deloc cu realitatea, că sunt umflate cu milioane de electori inexistenţi.
La 31 august, în Registrul electoral al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) figurau 18.917.485 de alegători. În acest caz, pentru validarea referendumului este nevoie de prezenţa la urne a 5.675.246 de cetăţeni cu drept de vot. E mult, foarte mult aş putea spune.
Cifrele însă nu au nici o acoperire în realitate. La recensământul din 2011, populaţia totală a României era de 20.121.641. Asta după ce au trebuit să treacă luni bune pentru ca INS să umfle populaţia peste pragul de 20 de milioane. În paralel, pe site-ul Băncii Mondiale, populaţia României este de 19.815.308 locuitori, la nivelul anului 2015. Cifra pare mai aproape de realitate, dacă ţinem cont de declinul anual al populaţiei. Dacă s-ar recunoaşte că suntem doar vreo 19,5 milioane de locuitori, din care am scădea aproape patru milioane de copii şi vreo câteva zeci de mii de români care au dreptul de vot suspendat, am ajunge la un electorat de vreo 15 milioane de locuitori, cu vreo trei milioane mai puţin decât în evidenţele AEP. Ce înseamnă asta?
Păi cvorumul pentru referendum ar fi fost de vreo 4,5 milioane, adică mai mic cu un milion. Un prag mult mai uşor de atins în situaţia unei apatii aproape totale a populaţiei. De aceea spun că ar fi fost o oportunitate bună de curăţare a listelor electorale.
Această „curăţenie” nu este însă bine văzută de către politicieni. De ce? Din mai multe motive.
- Prin umflarea listelor electorale, AEP a creat posibilitatea ca „trei milioane de morţi” să voteze la viitoarele alegeri. Dacă ne aducem aminte că Iohannis l-a învins pe Ponta cu un milion de voturi, 6,2 milioane la 5,2 milioane, atunci vedem ce mult ar putea influenţa rezultatele electorale voturile „morţilor vii”. S-ar putea ca în 2019, cimitirele să fie pline de alegători şi nu ar fi de mirare să avem deschise secţii de vot şi în capele.
- O curăţenie pe liste ar aduce o jale mare printre bugetari, majoritatea acestora fiind pilele celor aflaţi la putere. Gândiţi-vă că s-ar pierde locuri bune de parlamentari, vreo 60, că multe localităţi ar trebui retrogradate din punct de vedere al populaţiei, iar odată cu această retrogradare s-ar pierde posturi de viceprimari, de consilieri locali, dar şi din birourile administrative, deoarece schema de personal se raportează la numărul locuitorilor. Nu prea convine politicului un astfel de scenariu.
- Politicienii ascund datele reale despre populaţie şi faţă de oficialii de la Bruxelles. Recunoaşterea faptului că suntem mai puţini ar duce la o pierdere din forţa de negociere a statului (dacă am fi avut-o vreodată) şi a fondurilor alocate, care se calculează în funcţie de numărul locuitorilor. În schimb, s-ar recupera din pix, pe hârtie, decalajul faţă de celelalte state UE, pentru că toţi indicatorii raportaţi la numărul populaţiei ar avea valori mai mari.
Situaţia de la AEP se perpetuează de mulţi ani şi nimic nu se va schimba în scurt timp, dacă nu s-a făcut nimic acum, când aveau ca mobil trecerea cu orice preţ a referendumului cerut de Biserică şi asta pentru că politicienilor le plac apele tulburi în care să poată jongla cu cifre.