Bebeluşi salvaţi printr-o metodă extremă şi inovativă la Botoşani. Cei doi micuţi s-au născut în Maternitatea Botoşani, însă pentru mamele lor nu au primit imunoglobulina de care aveau nevoie acum şapte-opt ani, când au născut primul copil, bebeluşii au venit pe lume în pericol iminent de moarte. Soluţia găsită de medicii neonatologi de la Botoşani a fost pe cât de curajoasă, pe atât de benefică pentru micuţii care acum se pot bucura de o viaţă normală. Aceştia au fost supuşi unui procedeu de exanguinotransfuzie, adică li s-a înlocuit complet sângele, manual, cu ajutorul mai multor seringi, de către doi medici simultan, specialiştii neonatologi Oana Paraschiv şi Carmen Zaboloteanu.
Primul caz venit în atenţia medicilor specialişti neonatologi a fost al unei fetiţe, a treia a unei familii din mediul rural, de pe malul Prutului. Sarcina a fost urmărită, mama fiind cu grupă de sânge AII cu Rh negativ. „În cursul sarcinii mama prezintă un anumit tip de anticorpi în creştere, la o vârstă a sarcinii de 35-36 săptămânii. S-a decis naşterea prin cezariană, din cauza riscului de complicaţii sau deces, dacă se continuă sarcina până la termen. În antecedente familia prezintă un copil decedat, la şase ore de viaţă, prin boală hemolitică prin incompatibilitate de Rh, exact ceea ce riscam să avem şi acum”, a precizat medicul specialist neonatolog Carmen Zaboloteanu, şeful secţiei neonatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU).
Astfel, la un copil la termen la greutatea de 2500 grame, volumul aproximativ al sângelui la care s-a calculat exangunotransfuzia a fost de 200 de mililitri. Procedura a durat aproximativ două ore. Practic, cu o seringă se scoteau 20 de ml de sânge, iar cu o alta, cu sânge „bun” se introduceau 20 de ml de sânge pe vena ombilicală.
Ulterior s-a trecut la fototerapie continuă timp de nouă zile, cât copilul a stat doar sub lămpi speciale, fetiţa fiind externată după 13 zile. Ulterior a fost revăzută la o lună şi prezenta stare generală bună.
Problema ar fi putut fi prevenită
Potrivit medicilor, la naştere copilul de 2650 de grame prezenta o stare generală proastă, fiind palid, cu dificultăţi în respiraţie, abdomen mărit în volum, ficat şi splină mărite. Valoarea Bilirubinei, substanţă care se găseşte în bilă, din sângele din cordonul ombilical era de trei ori peste valoarea normală, iar în prima oră de viaţă aceasta a continuat să crească ameninţător pentru viaţa copilului.
Literatura de specialitate arată că se consideră boală hemolitică a nou născutului când anticorpii anti D au trecut pasiv de la mamă la făt, determinând la mamă anticorpi care vor trece de placentă la sarcinile următoare, şi vor determina boala hemolitică la nou născut începând din uter.
Teoretic, aceste probleme nu ar exista dacă se administrează, profilactic, la prima sarcină Imunoglobulină anti D la femeia cu Rh negativ la care s-a produs trecerea de sânge RH pozitiv. Cu alte cuvinte un lucru ce trebuia făcut imediat după naşterea primului copil, care a fost în urmă cu şapte-opt ani. Cum nici atunci imunoglobulina nu era la îndemână, multe mame cu această problemă au rămas neimunizate, astfel că acum apar situaţii de acest fel.
Caz tras la indigo
Cazul a fost aproape tras la indigo şi luna trecută, când însă pacient a fost un băieţel, tot din judeţ. Cadrele medicale au decis şi în cazul lui efectuarea aceleiaşi proceduri, iar copilul a fost stabilizat la câteva zile după, în prezent fiind în afara oricărui pericol.
Potrivit definiţiei medicale, exanguinotransfuzia reprezintă înlocuirea celei mai mari părţi a sângelui sau a globulelor roşii aparţinând unui bolnav cu sânge şi globule roşii de la donatori.
Exsanguinotransfuzia este practicată în mod manual la nou-născut. Un cateter este introdus în vena ombilicala pentru a permite alternativ puncţiile sangvine la copilaş şi injectările de sânge sau de globule roşii de la donator.
