Comisia pentru Energie din Senat a aprobat săptămâna aceasta două amendamente depuse de senatorul PSD de Argeş Gheorghe Marin care îndulcesc serios Legea offshore, preluând cererile marilor companii din SUA şi Austria, relatează portalul specializat E-Nergia.ro.
Unul dintre amendamente micşorează substanţial povara fiscală a companiilor, care îşi pot deduce astfel cheltuielile totale de explorare de la plata impozitului suplimentar introdus prin această lege, mai scrie E-Nergia.ro. ExxonMobil şi OMV Petrom au investit deja în explorare circa 1,5 miliarde de euro, aceste sume urmând a fi deduse din impozitul suplimentar. Al doilea amendament votat în Comisia pentru Energie din Senat interzice schimbarea cuantumului taxelor aplicate companiilor petroliere pe toată durata exploatării gazelor. Altfel spus, nivelul taxelor este garantat prin lege pe toată durata exploatării.
Amendamentele au trecut cu câteva ore înainte ca Liviu Dragnea să se întâlnească cu secretarul general al Energiei din SUA, Rick Perry. Cu două săptămâni înainte, Liviu Dragnea se întâlnise la biroul său din Camera Deputaţilor cu directorul general al OMV şi cu preşedintele pentru dezvoltare al ExxonMobil, fără ca întâlnirile să fie comunicate public de preşedintele Camerei Deputaţilor decât după o săptămână.
Gheorghe Marin a fost ales preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat pe 17 septembrie, cu o zi înainte de a depune amendamentele. El este vicepreşedintele organizaţiei judeţene PSD Argeş, o organizaţie extrem de apropiată de Liviu Dragnea.
În urmă cu o lună, Darius Vâlcov, un alt apropiat al lui Dragnea şi un mare inamic al companiilor multinaţionale din Marea Neagră, declarase că „cine ar îndrăzni să modifice Legea offshore va trebui judecat pentru trădare de ţară”.
Legea offshore trebuie să intre săptămâna viitoare în plenul Senatului, după ce a primit raportul Comisiei pentru Energie. După votul din Senat va merge la Camera Deputaţilor, decizională, unde va trebui să primească raport în Comisia de Industrii, condusă de Iulian Iancu. Va urma votul final din plenul Camerei Deputaţilor. Legea a fost votată de Parlament în iunie, într-o formă anunţată de Liviu Dragnea şi care i-a luat prin surprindere pe toţi colegii de partid, dar şi pe aliaţii din ALDE. Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis legea la Parlament pentru rediscutare.
Miza: Rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi de gaz
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în 2020.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.
