Ciprian MITOCEANU
scriitor
Dragnea şi ai lui au obţinut exact ceea ce şi-au dorit, şi anume mult râvnitul paravan mediatic în spatele căruia să poată ascunde toate potlogăriile trecutului şi eventual pe cele viitoare. Inutilul referendum care ar trebui să stabilească ce înseamnă familie tradiţională – deşi Codul Civil precizează clar cum stă treaba cu familia – a reuşit să împartă ţara în două mari tabere. Cei care de-abia aşteaptă să voteze şi cei cărora puţin le pasă. Manipularea a reuşit din plin. Se vorbeşte mai mult de familia tradiţională, decât despre ceea ce ne priveşte în mod direct. Dacă ridicăm măcar un colţ al perdelei mediatice şi privim către realitatea hâdă din spatele acesteia avem ce vedea. Îngrozitorul tablou al incompetenţei celor care pretind că ne conduc spre binele nostru şi se pretind legitimaţi de milioanele de voturi pe care le-au adunat de prin urne. Din păcate, aleşii uită să precizeze şi cum au fost adunate voturile respective, dar amnezia le este specifică celor care ajung să guverneze această ţară parcă blestemată să-şi ducă existenţa într-o negură fără sfârşit.
Tablou al incompetenţei?! Mai degrabă o galerie fără sfârşit în care prostia şi incapacitatea de a guverna sunt prezentate sub toate formele posibile, în ciuda faptului că pe biletul de intrare scrie cu litere de-o şchioapă „Am mărit salariile şi pensiile, noi am dat bani la popor”.
În timp ce referendumul îi ţine ocupaţi pe români care au ajuns să decidă cât de prost sau deştept este cineva doar în funcţie de cum se poziţionează acesta faţă de treaba cu referendumul, ţara se duce de râpă. Bandele din PSD se sfâşie reciproc, nu le interesează decât victoria. Preţul este uriaş şi plătit tot de românul de rând. Pesta porcină africană s-a împânzit de la un capăt la altul al ţării, iar autorităţile ne mint în faţă şi spun că totul este sub control. Fermierii cer ajutoare şi despăgubiri, dar e puţin probabil să primească ceva în condiţiile în care visteria statului a ajuns la fundul sacului, iar guvernanţii nu ştiu cum să mai facă să sifoneze şi mărunţişul rămas; faptul că s-au decis să sacrifice o sută de milioane de lei pentru a crea acest formidabil paravan mediatic ar trebui să ne dea serios de gândit. Europa arată cu degetul spre Bucureşti şi spune că epidemia putea fi prevenită, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări. Nu şi la noi, evident, dar vinovaţii sunt bine plasaţi şi e nevoie să fie protejaţi. Cine sunt? Nu e important, importantă e familia tradiţională.
Alte capodopere din galeria ororilor? Peste douăzeci de persoane au murit din cauza virusului West Nile, transmis de ţânţari. Măsurile luate de autorităţi? Zero; populaţia să se protejeze cu pliciuri, se găsesc la magazinele chinezeşti sau pot fi improvizate. Rujeola a ucis vreo şaizeci de oameni şi a îmbolnăvit peste cincisprezece mii; o adevărată epidemie după aprecierile specialiştilor. Ce fac guvernanţii? Teodorovici, individul de la Finanţe, îşi dă cu părerea că ar trebui să beneficiem de servicii medicale în funcţie de contribuţii. Cât de bolnav trebuie să fii să spui una ca asta? Ce mare lucru primesc cei care ajung în spitale pentru banii daţi la Sănătate? La cele mai multe dintre spitalele din România trebuie să vii cu medicamente de acasă, iar pentru analizele în regim de urgenţă eşti programat peste jumătate de an. Sistemul public de sănătate e la pământ, dar pe aleşi îi interesează soarta familiei tradiţionale.
Infrastructura e de toată jena; şinele căilor ferate parcă au fost recuperate din gura furnalului, taman când erau pregătite pentru a fi topite. Drumurile arată ca după un bombardament susţinut, iar autostrăzile sunt inaugurate centimetru cu centimetru. Şi a trecut ceva timp de când s-a inaugurat ultimul centimetru…
Despre evenimentele din 10 august nu se mai vorbeşte. Vinovaţi nu prea există; se pare că demonstranţii au venit cu gaz de acasă şi s-au bătut între ei. Înregistrările cu violenţele jandarmilor? Mă mir că nu s-a revenit la povestea cu „Uite pixelul albastru”. Dragnea acuză o lovitură de stat cu finanţare externă şi e luat în serios. Asta în condiţiile în care loviturile de stat se dau de către instituţiile staului şi nu de către cei care îşi strigă nemulţumirile. La pensii e dezastru, individa unsă ministru la Muncă petrece mai mult timp pe la televiziunile de partid decât în minister. Inflaţia a făcut praf măririle de salarii şi puterea de cumpărare a scăzut la cote ridicole. Şi nici măcar nu a venit iarna…
Perdeaua de fum a fost creată, acum se culeg roadele. Şi recolta ameninţă să fie bogată. Nu contează că referendumul va fi sau nu validat; important e că-i ţine pe români ocupaţi şi după ce voturile vor fi numărate. Şi cât timp românul îşi ocupă mintea şi timpul cu prostii aleşii se ocupă cu ceea ce-i interesează.
