Se anunţă o perioadă frământată pentru social-democraţii din Botoşani, după ce preşedintele naţional a dat verde la organizarea alegerilor în filialele în care preşedinţii sunt doar interimari. Sunt 11 organizaţii judeţene ale PSD în întreaga ţară în care acum se pot desemna prin vot leaderii, iar Botoşaniul este printre acestea. Întrebată dacă vor avea loc alegeri la nivelul judeţului, senatorul Doina Federovici a confirmat că în perioada următoare social-democraţii vor fi chemaţi la urne, însă a precizat că nu s-a stabilit, încă, data.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
În cadrul PSD Botoşani s-au exprimat până acum două tabere interesate de funcţia supremă a filialei judeţene. Una este cea a actualului interimar, senatorul Federovici, susţinută de un număr important de primari social-democraţi, iar o alta este cea a actualului preşedinte al Consiliului Judeţean, Costică Macaleţi, acesta având de partea sa trei dintre parlamentarii PSD de Botoşani. Este vorba despre Răzvan Rotaru, Tamara Ciofu şi Mihaela Huncă. De-a lungul timpului Macaleţi a făcut declaraţii contradictorii referitoare la candidatura sa pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei juudeţene, însă nu este exclus ca din tabăra sa să-şi exprime opţiunea de a candida unul dintre parlamentari.
Ultimul preşedinte ales al PSD Botoşani a fost dorohoianul Andrei Dolineaschi, acesta dându-şi demisia în mai 2015 în semn de solidaritate faţă de Liviu Dragnea, proaspăt condamnat în dosarul Referendumului. Doina Federovici a rămas, astfel preşedinte interimar mai bine de trei ani, acesta fiind, probabil, cel mai lung interimat de la vârful PSD Botoşani. Surse din partid au explicat ocazional că aceasta a fost modalitatea preşedintelui Dragnea de a-i ţine mai bine sub control pe şefii de filiale, pe principiul că un preşedinte votat de membrii din judeţ are mai multă independenţă în opinii decât unul numit de la centru.
