Domnia prostiei

Virgil COSMA
jurnalist

Este greu de crezut că a fost un plan bine pus la punct şi executat cu tenacitate, până la rezultatele de astăzi. Cu toate acestea, degradarea progresivă a învăţământului românesc, până la a încuraja incompetenţa şi nonvaloarea, ba chiar prostia, este o realitate. Din cei aproape 30 ani scurşi de la Revoluţie, cam cât o generaţie din punct de vedere istoric, PSD – sub toate formele şi denumirile sale – a guvernat direct mai mult de jumătate din timp. Dar şi când nu a fost la guvernare, PSD a controlat administraţia fie din Parlament, fie prin eşaloanele inferioare. Nici ceilalţi, PNŢCD, PNL, PDL sau independenţii, nu au fost mai breji ca majoritarii. Unii după alţii au lăsat mereu pe ultimul plan acest domeniu vital pentru orice naţiune şi, cu excepţiile notabile ale lui Marga şi Miclea, au numit în fruntea şcolii româneşti fie politruci odioşi, care au traficat fondurile ministerului, fie nulităţi absolute, cărora li s-a oferit o sinecură.
Aşa am ajuns ca acum să avem un cabinet ai cărui membri nu ştiu să vorbească, citească şi scrie corect în limba maternă, adică alcătuit din analfabeţi funcţional. Un ministru analfabet a luat decizia să se renunţe la editurile private şi la manualele alternative (din motive evidente, de scurtare şi subordonare a circuitului şpăgii şi nu pentru controlul calităţii) şi să înfiinţeze o unică editură de stat, care să tipărească manuale unice. Este lesne de intuit că angajaţii editurii de stat sunt pe pile şi rude de politruci. Rezultatele „muncii” lor – cărţi devastate de greşeli inimaginabile – arată cât sunt de incompetenţi. Manualele unice au fost evaluate de o comisie de la minister, a cărei componenţă este secretă. Evident, membrii ei incompetenţi, la fel ca cei de la editură, sunt bine plătiţi din bani publici. Aşadar, avem un lanţ format dintr-un premier analfabet, care a numit un ministru analfabet, care a decis înfiinţarea unei edituri condusă de analfabeţi şi care tipăreşte manuale unice, verificate de o comisie de analfabeţi. Tot lanţul ăsta este generos plătit din banii noştri, beneficiază de vacanţe lungi, bonuri de masă, al 13-lea salariu, sporuri şi prime de risc, maşini de serviciu cu şoferi şi au toate rudele angajate la stat.
Cam aşa funcţionează şi celelalte ministere. Aici măcar am putut vedea rezultatele dezastrului generat de nepotism şi amestec politic, dar gândiţi-vă că sunt sute de agenţii şi companii de stat, regii şi altele nenumărate în care situaţia este identică. România a fost lovită doar în acest an de cel puţin două dezastre cu impact economic uriaş. Inundaţiile, care au distrus zeci de mii de hectare de culturi, şi pesta porcină, care a dus la masacrarea efectivelor de animale. Ambele se tot repetă în ultimii 28 ani, iar ministrul nu scoate un cuvânt despre asta, ci taie pe panglici pe la diverse târguri săteşti, defilând cu o oaie în braţe. Când turna cu găleata, premierul vorbea despre irigaţii, iar acum substanţele de dezinfectare a fermelor sunt livrate, ca unic distribuitor – un fel Hexipharma animalier, de către proaspătul cumătru al şefului PSD, unul de prin Craiova, care s-a împroprietărit peste tot ce înseamnă farmavet în ţară. Cam astea nu sunt „competenţele”.
Dezastrul Legii salarizării unitare, cumulat cu cel al transferului de contribuţii, este mai mare decât estimau chiar şi cei mai pesimişti. Dar asta n-ar trebui să ne mire. În 2013, când era ministrul dezvoltării, Liviu Dragnea a scris o lege a descentralizării atât de proastă – atât în concept, cât şi în detalii – încât CCR a desfiinţat-o pe bucăţi şi, apoi, în integralitatea ei. De aceea, când a pus mâna pe putere, Dragnea şi-a subordonat CCR, prin intermediul lui Valer Dorneanu, ca să nu mai aibă astfel de neplăceri. Iar acum pune la cale eliminarea din ministere a structurilor interne de avizare a ordonanţelor, fiindcă cei care cunosc procedurile refuză să semneze iniţiative ilegale sau neconstituţionale. Tăvălugul a pornit şi în judeţe unde, sub comandă fermă de sus, trebuie ocolit de urgenţă orice funcţionar care se opune aplicării hotărârilor partidului-stat. Liderii PSD sunt exasperaţi de rezistenţa pe care încă o mai opun funcţionarii publici oneşti din diferite ministere sau consilii judeţene unor iniţiative ilegale, prost făcute, care contravin legislaţiei europene sau care pur şi simplu sunt contrare intereselor României, aşa cum sunt ele definite prin strategii naţionale sau tratate internaţionale ori bilaterale. Şi atunci au decis să-i elimine. Nu fizic, ci din procesul de avizare şi decizie. Niciun politician al puterii de azi nu are nevoie de consilieri care să ştie carte. Atunci şcoală serioasă de ce ne mai trebuie?
Liberalii şi ţărăniştii n-au putut să-i pună la treabă pe cei 15.000 specialişti pe care i-au promis în campania electorală fiindcă nu-i aveau. Erau toţi la PSD. Socialiştii au bătut măr partidele istorice în domeniul în care au fost mereu imbatabili, în administraţie. FSN şi-a însuşit la Revoluţie întregul aparat de stat, fosta nomenclatură comunistă, singurii care ştiau cum se face treaba asta. Acum au îmbătrânit, au ieşit la pensie sau au murit. Şi-au pus în locul lor beizadelele crescute în puf, rudeniile mai tinere şi protejaţii. Care nu au învăţat nimic. Asta trăim noi acum, domnia acestor urmaşi ai protipendadei comuniste, care se pricep bine doar la ce au învăţat de acasă: să cheltuie pe prostii sau în interes propriu banii produşi de altcineva.