Tunelul celor 365 de sfinţi face legătura între drumul principal din staţiunea Straja şi bisericuţa din lemn ce poartă hramul Sfinţilor Apostoli Constantin şi Elena.
În staţiunea montană Straja din Valea Jiului, nu departe de Masivul Vâlcan (1.946 m altitudine) ce face parte din Munţii Retezat-Godeanu, există un tunel impresionant din beton, de 54 m lungime. Interesant la acest tunel este faptul că pe interiorul lui sunt pictaţi 365 de sfinţi din calendarul ortodox, pentru fiecare zi din an, iar tavanul este plin de scene din Vechiul şi Noul Testament. O candelă este veşnic aprinsă în acest tunel şi este mutată în fiecare zi în faţa icoanei sfântului care marchează data curentă din calendar.
Faimosul tunel a fost construit în anul 2006, din dorinţa oamenilor care voiau să ajungă şi iarna, când troienele ajung chiar şi de trei metri, la schitul din lemn din staţiunea Straja, ridicat la peste 1700 de metri altitudine, iar ulterior a devenit o adevărată atracţie turistică, datorită sfinţilor pictaţi pe pereţii acestuia
Tot în zonă, lângă biserica din lemn din staţiunea Straja, există şi o cruce care poate concura cu cea de pe masivul Caraiman. Cu o înălţime de 18,6 m şi o anvergură de 9 m crucea Eroilor a fost ridicată de Emil Părău în anul 1996, cel care a construit şi tunelul celor 365 de sfinţi.
Bisericuţa din lemn, alături de crucea Eroilor şi tunelul pictat sunt unele dintre cele mai frumoase simboluri ale staţiunii. De asemenea, dacă aveţi de gând să ajungeţi aici, un eveniment impresionant are loc în Vinerea Mare, când este depusă crucea din lemn de paltin ce este purtată pe umeri de credincioşi cale de peste 10 kilometri, pe Drumul Crucii, de la Lupeni, la Straja. Turişti din toată ţara vin să viziteze acest loc minunat. La intrare în tunel sunt întâmpinaţi de o poartă mare din lemn vopsită în alb.
Există şi o poveste legată de tunel, de schitul şi Crucea Eroilor din Straja. În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinţii Constantin şi Elena, un turist a aprins lumina într-o încăpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de către unul dintre turişti, dar după numai două săptămâni fenomenul s-a repetat. Becul acela poate fi văzut la schitul Straja, iar interpretarea dată atunci de un călugăr a fost legată de cei opt sute de ostaşi care au murit în zonă în Primul Război Mondial.
Oamenii locului spun că aproximativ 90% dintre cei care vin în Straja trec şi prin tunelul pictat şi merg la schit pentru a spune o rugăciune.
Arhitectură Veche la Muzeul Curtişoara
Odată ajunşi în această zonă mai puteţi vizita şi Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara înfiinţat în anul 1975, ce cuprinde obiective care surprind modul de viaţă al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit. Potrivit arhitectului Andrei Panoiu, iniţial a existat ideea amenajării unui muzeu în aer liber şi amplasării acestuia la Poiana Narciselor de la Preajba. Ulterior, în urma analizei profunde a situaţiei şi în contextul motivant al existenţei ansamblului de la Curtişoara format din cula, conac şi biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul s-a hotărât realizarea acestui important demers pentru cultura gorjeneasca şi nu numai atât, în spaţiul în care se află şi în prezent. Astfel, datorită, în principal, eforturilor depuse de doamna Elena Udrişte, directorul de atunci al Muzeului Stefulescu, s-a inaugurat în august 1975 Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara.
Extins pe o suprafaţă de peste 10 ha, beneficiind de cea mai fericită amplasare, muzeul s-a îmbogăţit permanent, cuprinzând peste 30 de obiective.
În afară monumentelor existente deja, toate celelalte sunt construcţii care au fost identificate pe teren, studiate, dezasamblate, transportate şi refăcute, pentru a prinde viaţă în incinta muzeului, printr-o dispunere armonioasă executată în baza unui plan general, laborios, de amenajare peisagistică.
