Autorităţile au declanşat mai multe anchete pentru a stabili cauzele incendiului care, sâmbătă seară, a mistuit clădirea Palatului episcopal din Oradea.
Ieri, reprezentanţii Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Crişana”, ai Poliţiei Bihor şi Prefecturii au susţinut o conferinţă de presă comună, pentru a explica măsurile luate în intervenţia la incendiul de la Palatul episcopal, ei declarând că sunt luate în calcul mai multe ipoteze privind cauza acestuia.
„S-a întrunit o comisie de cercetare a cauzei incendiului, au demarat activitatea, care va dura, având în vedere că sunt luate în calcul mai multe ipoteze. Când se va finaliza cercetarea, vom reveni cu informaţii privind cauza incendiului”, a declarat prim-adjunctul inspectorului-şef de la ISU „Crişana”, maiorul Csilik Alexandru, şeful de tură care a coordonat intervenţiile la incendiul de sâmbătă.
Potrivit lui Csilik, au existat, în urmă cu câteva zile, probleme electrice la stâlpii de iluminat de pe strada Mihai Pavel, străduţa pe care se află partea laterală a palatului, cea mai lungă. Şi sâmbătă seară, cu o oră înainte de semnalarea apariţiei focului de la ora 21:49, la ora 20:46, un orădean de pe strada „Mihai Pavel” a făcut o sesizare la 112, în care atrăgea atenţia asupra unor flame şi scântei la un corp de iluminat public din apropierea palatului, al cărui sistem de iluminat public este racordat la reţea, a menţionat el. Cu toate că pompierii au anunţat imediat societatea Electrica, echipajul acesteia ar fi ajuns la faţa locului, potrivit prefectului Ioan Mihaiu, abia după 30-40 minute, fiind prins în altă operaţiune.
Reprezentantul Episcopiei greco-catolice, Anton Cioba, rectorul Seminarului greco-catolic, a precizat că o comisie a episcopiei va efectua o expertiză proprie şi lucrează la evaluarea pagubelor materiale şi de patrimoniu, acestea din urmă nefiind atât de grave, deoarece clădirea fusese golită anterior de tablouri şi de arhiva episcopiei. „Au rămas doar pereţii, nişte teracote de dinainte de 1948. E adevărat că frescele au fost distruse şi candelabrele”, a spus părintele Cioba.
Palatul episcopal a fost ctitorit de către episcopul Demetriu Radu, cel care a prezidat împreună cu Gheorghe Pop de Băseşti Marea Adunare de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918. Palatul a fost inaugurat în 1905, într-un stil eclectic, proiectat de arhitectul fiind Rimanoczy Kalman jr. În 1948, odată cu desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist, clădirea a fost confiscată şi transformată în Şcoală Populară de Arte, iar apoi în Biblioteca Judeţeană. Palatul Episcopal a fost retrocedat Episcopiei Greco-Catolice în anul 2005. A fost restaurat acoperişul, faţada exterioară şi curtea.
