Inundaţiile din acest an care au afectat judeţul Botoşani se pot repeta la fiecare ploaie mai serioasă, dacă autorităţile nu vor lua măsuri urgente pentru a efectua lucrări care să diminueze cât mai mult pagubele. În ultimii 10 ani judeţul nostru s-a confruntat cu mari inundaţii cele mai grave fiind în 2008 la Rădăuţi Prut şi în 2010 la Dorohoi, acolo unde mai mulţi oameni şi-au pierdut viaţa.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Ploile de anul acesta din lunile iunie şi iulie, au reprezentat un record în ultimii 50 de ani, cantităţile de apă din perioada 25 iunie-30 iunie, depăşind de trei ori media lunară a precipitaţiilor, respectiv 75 litri pe metru pătrat, ajungând în 24 de ore şi 240 de litri pe metru pătrat.
Lipsa de implicare a autorităţilor şi a unui plan concret de măsuri pentru prevenirea calamităţilor au creat anul acesta pagube de aproximativ 20 de milioane de lei, fiind afectate drumuri judeţene, comunale dar şi săteşti pe porţiuni de sute de kilometri, dar şi mii de hectare de teren agricol şi zeci de case. Primarii din comunele cele mai afectate sunt nemulţumiţi de faptul că sunt lăsaţi să se descurce pe cont propriu, în condiţiile în care au fonduri doar pentru funcţionare, iar uneori sunt nevoiţi să facă şi treaba altor instituţii. Aceştia spun că soluţii ar fi însă pentru acestea ar fi necesare fonduri de la Guvern pentru construirea unor diguri sau baraje, dar şi implicarea serioasă a unor instituţii precum Consiliul Judeţean sau a Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA).
Comuna Copălău a fost una dintre cele mai afectate
Una dintre zonele cele mai afectate de precipitaţiile din acest an este comuna Copălău. De fiecare dată când sunt căderi abundente de precipitaţii, râul Miletin creează probleme atât în Coşula cât şi în Copălău. „Nu a fost ca în 2008, dar au fost afectate în jur de 130 de hectare de teren arabil, 55 locuinţe. Au fost inundate curţile oamenilor, sere. S-au făcut nişte comisii, au venit, au evaluat. Pagubele sunt undeva la 8 miliarde de lei vechi. Ceea ce puteam face noi, am făcut. La nivel judeţean se tot vorbeşte de un baraj în zona Coşula. Dacă această investiţie s-ar realiza, pentru statul român ar fi mult mai ieftin decât să despăgubească de fiecare dată când se produc inundaţii”, a spus Ciprian Ivanov, primarul comunei Copălău.
O altă comună afectată este Dângeniul, acolo unde apa a distrus drumurile asfaltate. „La Consiliul Judeţean nu sunt bani niciodată, dar anul trecut şi anul acesta se lăuda actuala conducere că au primit sume foarte mari de bani. Poate le-au primit doar pe hârtie, nu am auzit de vreun plan serios de la ei. În primul rând ar trebui să ne aşezăm la masă să vedem situaţia reală din teren. S-a ajuns în această situaţie deoarece mai toate proiectele se fac din birou, nimeni nu mai iese în teren să vadă ce se întâmplă, se dă copy/paste la proiecte şi gata. Am un drum comunal la care lucrările de asfaltare sunt slabe calitativ. Nu voi semna recepţia fiindcă am constatat că mai trebuie poduri, podeţe sau şanţuri”, a declarat Cătălin Rotundu, edilul de la Dângeni.
„Noi curăţim şanţurile, dar că acestea nu fac faţă”
În comuna Lunca, doar construirea unui dig de protecţie ar putea salva localitatea de pericolul inundaţiilor. „Toata apa de pe versantul aflat deasupra comunei îmi vine pe drumul judeţean şi distruge tot în cale. Noi curăţim şanţurile, dar vă daţi seama că acestea nu fac faţă dacă vine apă în cantitate mare”, a spus primarul Marcel Marcu.
La Răuseni oamenii speră să nu mai plouă, la ei râul Jijia fiind cea mai mare problemă. „ Între Răuseni şi Călăraşi ar trebui construite câteva poduri‚ tuburi de captare care să asigure o fluenţă a apei. Pe acel drum se constituie un zid când plouă mult, fiindcă apa nu poate trece pe sub pod. Am avut apă pe şes vreo cinci zile”, a spus primarul comunei, Maria Jâjâie. Aceasta a mai precizat că a raportat această problemă la Consiliul Judeţean.
„Ei mi-au spus că au în calcul lucrări, dar nimic concret. Şanţurile drumului judeţean le curăţ tot pe banii primăriei. Am fost la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri (DJDP) când am preluat mandatul acum doi ani, să facă şanţuri în satul Rediu că nu existau deloc. Am avut probleme cu viiturile acolo. Ei mi-au spus că nu au timp şi că nu au cum. Nu le-au făcut ei şi le-am făcut eu că nu am avut ce să fac. Din banii primăriei am făcut şanţuri pe o lungime de un kilometru jumătate, iar acum tot eu le decolmatez. Avem un buldoexcavator şi cu un asistat social, doi oameni de la gospodărirea comunală, dar şi viceprimarul am reuşit să ne organizăm cum putem”, a mai spus primarul. Potrivit acesteia râul Jijia este regularizat pe teritoriul judeţului Iaşi, iar apa curge liniştit în timp ce la Răuseni creează probleme.
Costică Macaleţi spune că CJ nu are bani pentru curăţat şanţuri
În ciuda tuturor plângerilor, a caselor distruse şi a oamenilor rămaşi pe drumuri Consiliul Judeţean Botoşani nu are nici un fel de plan pentru investiţii care să-i ferească pe cetăţeni de eventualele inundaţii. Mai mult, pentru anul acesta nu sunt prinse fonduri nici măcar pentru curăţarea şanţurilor. „Cred că ar trebui o grijă mai mare la drumuri. La drumuri judeţene nu se face curăţirea şanţurilor fiindcă nu avem capacitatea necesară, cei de la DJDP au contractate doar partea de asfaltări, plombări şi marcaje. Nu sunt nici bani, dar nici oameni care să se ocupe de aceste lucruri. În schimb, pe teritoriul comunelor trebuie să ne ajute şi primarii”, a spus preşedintele CJ, Costică Macaleţi.
Mister cu măsurile din 2014
În 2014, prefectul de atunci, Costică Macaleţi, a semnat un document prin care cerea celor de la SGA, ISU, dar şi Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă să ia măsuri pentru prevenirea inundaţiilor. Astfel, în hotărâre se cerea efectuare unor lucrări de decolmatare şi regularizare a 18 râuri şi pâraie, dar şi verificarea tehnică şi funcţională a barajelor şi acumulărilor permanente, precum şi a acumulărilor nepermanente cu rol de atenuare a viiturilor.
Contactat telefonic pentru a preciza ce anume s-a realizat şi ce nu, directorul SGA, Mihai Aroşoaie, a refuzat să vorbească pe acest subiect. „Avem un birou de presă la Iaşi, luaţi legătura cu cei de acolo”, a spus acesta.
Întrebat ce părere are despre reacţia şefului de la SGA prefectul Dan Şlincu a declarat că nu este de acord cu această manieră de dialog. „În mai multe şedinţe ale Colegiului Prefectural le-am transmis tuturor şefilor de deconcentrate să aibă o bună comunicare. Mai mult, le-am solicitat ca pe site-urile instituţiilor să aibă toate informaţiile de interes public. De procedura pe care o au cei de la SGA la nivel judeţean nu am cunoştinţă, dar voi discuta cu domnul director”, a spus prefectul Dan Şlincu.
Guvernul promite investiţii
Prezent într-o conferinţă de presă la sediul PSD, Dan Deleanu, subsecretar de stat în Ministerul Apelor şi Pădurilor a promis investiţii majore. Acesta a precizat că va fi demarat un proiect de amenajare a râului Jijia. „Cel mai mare risc de inundaţii în judeţul Botoşani este în zona râului Jijia. Va fi o investiţie de aproximativ 111 milioane de euro. Lucrarea se va întinde pe o suprafaţă de 165 de kilometri cu regularizare. Lucrările au început în zona Dorohoiului, la Şendriceni s-au făcut 4,5 kilometri de regularizare, se va continua cu amenajarea nepermanentă Buhai după care continuăm cu diguri şi maluri. Lucrarea va fi la nivelul cerinţelor europene şi va fi finalizată în 2022”, a spus Dan Deleanu.
Potrivit acestuia, o altă lucrare în valoare de 11 milioane de lei va fi realizată în judeţ, fiind vorba despre o acumulare permanentă şi două nepermanente pe râul Miletin, în zona Cristeşti – Coşula-Copălău. Lucrarea ar trebui să înceapă anul viitor şi trebuie realizată în doi ani.
