Concedii blocate de voucherele de vacanţă

Anul acesta, statul i-a trimis în vacanţă pe toţi bugetarii. Angajaţii din administraţia publică, din sănătate, din învăţământ, din armată, cu toţii au primit vouchere de vacanţă cu care şi-au făcut concediul în ţară. Văzute ca o măsură socială pentru bugetari şi o gură de aer pentru turismul românesc, voucherele de vacanţă au avut însă efecte neaşteptate. În primul rând, unităţile hoteliere au fost luate cu asalt, ceea ce a dus la o supralicitare a locurilor de cazare. Astfel, tarifele practicate de unele unităţi au explodat pur şi simplu, fără să fie oferite servicii în plus. O cameră de hotel de două stele care altă dată se putea închiria la sume de sub 200 de lei pe noapte a ajuns în plin sezon estival la 280 de lei.

Fie că vorbim de pensiuni, hoteluri sau resorturi, majoritatea unităţilor au devenit supraaglomerate. Ba, mai mult, turiştii care şi-au făcut rezervări la unele unităţi încă din iarnă sau din primăvară au fost contactaţi de hotelieri care i-au rugat să-şi reprogrameze sejururile pe motiv că au primit oferte de la cei cu vouchere care oferă şi 340 de lei pe cameră. „Preţurile au crescut în medie cu 100 de lei pe noapte pentru fiecare cameră, deşi comparativ cu anul trecut nu s-a schimbat nimic. Mobilierul a rămas acelaşi, iar în ce priveşte serviciile totul este la fel”, a povestit Marius N., unul dintre botoşănenii cazaţi la un hotel de pe malul Mării Negre. Pe de altă parte, hotelierii spun că situaţia se datorează creşterii numărului de solicitări. „Creşterile tarifelor au fost dictate de piaţă. Dacă se oferă mai mult pentru noaptea de cazare, proşti să fim să nu acceptăm”, a spus proprietarul unei pensiuni din staţiunea Mamaia.

Interesant este că doar o mică parte din unităţile de cazare lucrează direct cu vouchere. Cele mai multe preferă să paseze responsabilitatea încasării lor agenţiilor de turism, care le iau de la beneficiari şi se achită ele faţă de hotelier, în funcţie de înţelegerile făcute. Aşa se face că preţul cazării poate creşte cu 10, chiar 15 procente, în funcţie de comisionul perceput de agenţie. „Am avut surpriza neplăcută să constat că multe din locaţiile unde am vrut să facem rezervare nu acceptă vouchere de vacanţă şi au rezervări făcute până la sfârşitul lunii septembrie. Însă ne-au recomandat să lucrăm cu o agenţie de turism. Nu înţeleg de ce această procedură, pentru că pentru mine înseamnă un preţ mai mare. Probabil pentru că hotelurile se tem că nu îşi vor recupera banii de la stat. Aşa, le lasă pe agenţii să aştepte deconturile”, ne-a povestit R.S., un cadru didactic din Botoşani. Contactaţi telefonic, reprezentanţii unei agenţii de turism s-au arătat foarte amabili să ne găsească o cazare în Braşov şi să plătim cu vouchere de vacanţă. A fost vorba de cinci nopţi de cazare care costau fix 1.450 de lei, cât acoperă voucherele de vacanţă, ceea ce înseamnă 290 de lei pe zi „Noi facem rezervarea, în funcţie de ce doriţi. Dacă pachetul propus şi acceptat de dumneavoastră depăşeşte valoarea voucherelor de vacanţă, va trebui să achitaţi o diferenţă”, ne-a spus agentul de turism.

Fenomenul putea fi anticipat, în condiţiile în care Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a anunţat că lunile mai şi iunie au fost luni record de acordare a voucherelor de vacanţă. Valoarea totală a acestora, în primele cinci luni ale lui 2018, depăşeşte 22,5 milioane de euro. „În luna mai, au fost acordate la fel de multe vouchere cât s-au dat în primele patru luni ale lui 2018, din ianuarie până în aprilie. Dacă vorbim despre volum, este vorba despre 22,5 milioane de euro pe cinci luni, faţă de şase milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut şi faţă de 2,2 milioane de euro în 2016. Deci, în doi ani de zile am crescut de zece ori”, a declarat Adrian Voican, prim vicepreşedinte al ANAT.

Aşadar, voucherele de vacanţă au reprezentat într-adevăr o gură de aer pentru turismul românesc. Dar, cum este tipic românesc, imediat cum apare o măsură de protecţie socială, se găsesc şi oameni care să o speculeze şi să facă bani din ea. Aşa se face că pe site-urile de anunţuri sunt numeroase postări de vânzare a voucherelor de vacanţă. „Vând tichete/bonuri vacanţă, valabile iunie 2019. Valoare 1.450, preţ vânzare 1.200 lei. Trimit prin curier doar cu plata în avans a transportului”, scrie un vânzător. Tot cu 1.200 de lei am găsit vouchere de vacanţă în Cluj, iar cei care au răbdare să caute pot găsi şi cu 1.000 de lei.

Din cauza suprasolicitării unităţilor hoteliere, au apărut şi probleme, mai ales în rândul angajaţilor din sistemul privat. Astfel, dacă bugetarii îşi permit să supraliciteze pentru cazare, oferind şi diferenţe de bani pe lângă voucherele primite de la stat, cei din sistemul privat au o singură variantă – să-şi petreacă concediile de odihnă în străinătate. „Am vrut să petrec concediul în staţiunea Mamaia, dar ni s-a cerut şi 540 de lei pe noaptea de cazare, adică peste 100 de euro. Cu banii ăştia am preferat să merg în Bulgaria şi am achizionat un pachet all inclusive la un resort construit de nemţi”, a povestit un botoşănean.

Situaţia a făcut ca pe litoralul românesc să apară o adevărat industrie paralelă susţinută de „găzdari”, zeci de localnici oferindu-şi locuinţele la cei dornici să-şi petreacă concediul şi în alte condiţii. Acest lucru se vede cel mai bine în Mangalia, unde blocuri întregi din apropierea staţiunii Saturn au fost transformate în această vară în hoteluri clandestine. Pentru a face loc turiştilor, localnicii s-au mutat în garaje cu tot cu aragaz şi frigider, şi asta benevol, doar din dorinţa de a scoate un ban în plus. Doar că şi aici preţurile au crescut. Dacă în primăvară se mai găseau camere de închiriat în avans pentru sezonul estival cu 80 de lei pe noapte, în iulie şi august apartamentele cu două sau trei camere au ajuns să fie închiriate cu 300 până la 800 de lei pe noapte.