Marius ILINCARU
editor
„Acum 100 de ani România a intrat în epoca modernităţii. Înţelegem că, din punctul lor de vedere, acesta este un moment festiv, dar să înţeleagă şi ei că pentru noi nu e un moment festiv şi rugăm să privim faptul că România modernă, de 100 de ani, nu ştie ce să facă cu acel fapt că aici trăiesc peste un milion de unguri. Ştiu că în Bucureşti se spune că secuimea nu există, eu sunt de acord cu lozinca UDMR care spune că a existat şi atunci când România modernă nu a existat încă. Şi, cum privesc în jur, secuimea va exista şi atunci când toată Europa se va fi aplecat în faţa islamului”. Aşa a cuvântat, la sfârşitul săptămânii, premierul Ungariei, Viktor Orbán. Şi nu a făcut-o la el în ţară, ci la noi, la Băile Tuşnad, la cea de-a 29-a ediţie a Universităţii de Vară „Tusvanyos”, organizată de Fundaţia Pro Minoritate din Ungaria şi Consiliul Tineretului Maghiar din România.
Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, la Primăria Sfântu Gheorghe, condusă de Árpád-András Antal, ieri, de Ziua Imnului, a fost arborat un steag negru, iar poliţia locală s-a făcut că nu vede nimic.
Declaraţia lui Viktor Orbán nu aduce nimic nou, dar ea vine într-un moment inoportun, în anul când România modernă împlineşte un secol de existenţă. Dureros este că niciunul dintre politicienii importanţi nu au luat vreo poziţie. Nici Liviu Dragnea, nici Călin Popescu-Tăriceanu, nici Klaus Iohannis, primii trei oameni politici în stat, nu au avut vreo poziţie oficială.
Nu a luat vreo poziţie nici deputatul PSD de Botoşani Răzvan Rotaru, deşi, la începutul anului, când s-a iscat scandalul declaraţiilor fostului premier Mihai Tudose, care voia să „spânzure nişte secui”, a trimis preşedintelui Iohannis o solicitare pentru un referendum „pe tema autonomiei locale”. Atunci dădea bine să se ia de minorităţi, că aşa zicea şeful, dar acum, când Dragnea pozează în prieten cu Viktor Orbán, tace mâlc, pentru că ăsta e consemnul în partid.
Oficiali, se va spune că nu se vrea escaladarea unui conflict diplomatic, dar agresivitatea şi impertinenţa ungurilor creşte constant.
Mai mult, PSD şi ALDE, parteneri la guvernare, închid ochii şi chiar acordă noi şi noi drepturi minorităţii maghiare, unele chiar excesive şi pentru cele mai democrate şi libertine state ale lumii. Un exemplu este cel al noului Cod Administrativ, care prevede coborârea pragului la 5% pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală. Astfel, cred că în majoritatea ţării maghiarii vor putea emite pretenţia de a li se vorbi în ungureşte. Şi exemplele pot continua.
De la actuala putere nu te mai poţi aştepta la nimic bun. Ei nu ştiu decât să-şi urmărească interesele şi nu contează prin ce mijloace ajung la ele. Este şi cazul liderului PSD de Mureş care a luat bani de la Guvernul Ungariei pentru un business în agricultură. Credeţi că el va fi vreodată critic la adresa lui Viktor Orbán sau al oricărui alt lider de la Budapesta? Credeţi că vreunul dintre politicienii care iniţial semnaseră un acord cu Ungaria pentru a-i vinde tot gazul din Marea Neagră va avea ceva de spus în această chestiune?
Nu.
Tendinţele secesioniste iau amploare în Ţinutul Secuiesc, iar rezolvarea acestei probleme va fi din ce în ce mai greu de realizat, deoarece, izolaţi ani de zile de autorităţile de la Bucureşti şi chiar de liderii politici maghiari care-i reprezintă în structurile decidente ale statului român, minoritarii din Har-Cov nu se simt ca făcând parte din România. Şi nici nu au de ce, pentru că din punct de vedere cultural sunt mult mai apropiaţi de Ungaria. Şi cum ungurii au naţionalismul în gene, Viktor Orbán cu FIDES şi extremiştii de dreapta de la JOBBIK, fiind preferaţi de ani buni de electoratul din ţara vecină, „secuii”, care, în plus primesc continuu ajutor de la Budapesta, au năzuinţe de independenţă. Nu mai e un secret pentru nimeni acest lucru, poate doar pentru autorităţi, care, ca de obicei, află ultimele „noutăţile”.
La cum merg lucrurile acum nu e de mirare dacă pe 1 Decembrie se va repeta scenariul de la Târgu Secuiesc, din 2015, când Attila István Béké şi Szőcs Zoltán, membri ai „Mişcării de Tineret 64 de Comitate”, au pregătit atentate împotriva românilor, adâncind şi mai mult falia dintre cele două popoare.
Pasivitatea fruntasilor nostri se poate explica prin anumite aspecte mai demult observate si adeseori prezentate si anume , rolul national scade din insemnatate si putere , niciodata , in afara unor incidente minore , zona Har-Cov nu a constituit o mare problema ptr. ROMANIA , o fi vre-un ordin DE SUS sa privim mult mai serios globalizarea decit privesc ungurii problema nationala .