Cătălin MORARU
– redactor şef
S-au finalizat toate procedurile legate de evaluarea naţională şi de bac. După contestaţii şi scandaluri, la ambele examene promovabilitatea este în jur de 75%, la nivel naţional. Caracteristica examenului de acest an a fost aceea că a fost mai simplu ca anul trecut. Chestie care se repetă de vreo patru ani încoace.
Ştiu asta că am urmărit, printr-un concurs de împrejurări, subiectele de examen, de la evaluarea naţională, cel puţin, din ultimii patru ani. În fiecare an a fost mai uşor decât în precedentul, iar anul acesta s-a ajuns în situaţia ca un elev de clasa a şasea să poată lua 5,50 la examenul de la finele clasei a opta. Şi asta nu o spun eu, ci profesori de matematică.
Ce înseamnă asta? În primul rând, e o chestie cu miros total de populism, nu ştiu dacă intenţionată sau nu. Să se poată lăuda părinţii cu notele mari ale copiilor. În al doilea rând copiii buni sunt dezavantajaţi, colegii lor mai slabi având note mult prea apropiate comparativ cu cunoştinţele acumulate în şcoală, ceea ce crează nedreptăţi la repartizarea pe licee din cauza diferenţelor foarte mici între medii.
Cum se explică asta? Simplu. Se fac simulări de examen în şcoli. La ultimele simulări a fost un dezastru. Noul ministru al învăţământului, ca să vadă şefii de la partid că se interesează, a ameninţat cu represalii dacă notele nu se îmbunătăţesc. Şi atunci, chestiunea asta spinoasă s-a rezolvat româneşte. Subiecte mai uşoare. Rezultă, evident, note mai mari. Toată lumea e fericită, elevii că au note mari, părinţii idem, ministrul că s-a rezolvat problema, iar profesorii că au scăpat nesancţionaţi.
Într-adevăr, subiectele la un examen trebuie să fie de nivel mediu, aşa e normal. Dar au un subiect mai dificil, tocmai pentru a face departajarea, subiect care a lipsit în acest an. Nu subiectele uşoare sunt deranjante, ci faptul că pentru aşa ceva, copiii de clasa a opta fac cinci ore de matematică pe săptămână, de exemplu. De ce mai e nevoie de aşa o aglomerare a materiei, dacă subiectele nu mai corespund materiei? Fă trei ore de matematică pe săptămână şi atunci subiectele astea banale vor deveni mai dificile.
Notele slabe de la examene uşoare reflectă ceea ce ştim cu toţii demult. Şcoala românească nu mai atrage deloc elevii, e un sistem învechit, refuzat de elevii care trebuie să acumuleze cunoştinţe în fiecare an la 18-19 materii, cu scris pe tablă, cu manuale desuete şi o programă şcolară absolut înfiorătoare. Profesorii care ar putea schimba ceva preferă să o facă în clasă, pe tăcute, doar cu elevii, iar responsabilii cu învăţământul românesc nu au nici interesul, nici capacitatea intelectuală, zic eu, de a schimba ceva. Pentru că prostia e agresivă, se apără instinctiv şi reacţionează urât la schimbare.
Situaţia actuală e mai rea decât în anii precedenţi. Numărul elevilor care se duc la şcoală doar ca să aibă unde merge este imens. Numărul elevilor care abandonează şcoala creşte, în condiţiile în care populaţia şcolară scade. Cunosc personal mulţi elevi de liceu pe care nu i-am văzut niciodată cu un manual în mână, din proprie iniţiativă, care nu au făcut nimic pentru şcoală vreodată. Şi au terminat anul şcolar cu media generală nouă. Acum vreo 10-15 ani nu ar fi promovat clasa, dacă e să mă întrebaţi pe mine. Partea bună e că profesorii încep să înţeleagă că programa şcolară este ruptă complet de realitate, la fel ca manualele sau modul de predare românesc. Partea rea e că mulţi au renunţat, lucrează cu ce au, iar numărul analfabeţilor funcţional creşte în ţara noastră. Deoarece nu dă semne învăţământul că ar vrea să se schimbe. Tot ne lăudăm cu olimpicii, care sunt nişte copii extraordinari, dar foarte puţini. Raportat la totalul populaţiei şcolare avem, de fapt, cei mai puţini olimpici din Europa. Nu pentru că sunt copiii proşti. Nu. Doar că, pentru a te pregăti pentru o olimpiadă în cazul unei programe şcolare supraîncărcate, predată cu metode învechite care îi fac pe colegii tăi să refuze şcoala, efectiv, presupune uneori un efort de voinţă mult prea mare.
Mai trebuie pomenită aici şi motivaţia. De ce să înveţe copiii? Ca să ce? România e o ţară care urăşte meritocraţia, cu patimă. Să te pricepi bine la ceea ce faci e privit cu neîncredere şi e considerat inutil. Guvernul din această perioadă, parlamentarii, factorii de decizie din România de azi sunt cel mai bun exemplu. Iliteraţi, cu vorba poticnită, inculţi. Dar nu îi încurcă asta în a conduce ţara. Judeţele Giurgiu şi Teleorman sunt ultimele două pe ţară în clasamentul privind promovabilitatea la bac. Şi nu de anul ăsta doar. Dar din cele două judeţe sunt în guvern cam 150 de oameni. Miniştri, secretari de stat, subsecretari, etc. Aşa că, nu mai bine neşcolit, dar în partidul potrivit?
As propune ca acei elevi care in timpul liceului au primit burse sociale si nu s-au prezentat la bacalaureat sa returneze banii primiti . Chiar tot prostul trebuie sa faca liceul pe banii nostri ?
Ca de regula , aveti pura dreptate , insa am auzit legat de contestatiile notelor obtinute la bac si ramâi masca . Anunta ADINA SUHAN de la RADIO IASI pe noua iulie 2018 elev cu nota 2. oo la scris la bac , dupa contestatie 9.40 , e fara comentarii , ce se mai intimpla prin acest bulversat invatamint , si cind te gindesti ce simplu se pot rezolva lucrurile cu niste oameni capabili sus , care ar accepta si pune in aplicare imediat noul performant .