Mai răi decât furia apelor

Ciprian MITOCEANU
– scriitor

Apele fac încă ravagii în România. De fiecare dată când se anunţă un cod portocaliu sau chiar galben de ploi putem fi siguri că ştirile de seară vor conţine cel puţin un reportaj privitor la dezastrul produs de şuvoaiele scăpate de sub control. Iar situaţia asta nu e nouă şi nici nu va dispărea în următorii ani. Nu fără o intervenţie în adevăratul sens din partea autorităţilor.
Din păcate somnul autorităţilor este profund şi de neînţeles pentru cineva care are pretenţia că trăieşte într-o ţară cu adevărat europeană. Mobilizarea este tardivă şi de cele mai multe ori se limitează la pompatul apelor din zona afectată. Unde anume sunt pompate aceste ape? Ceva mai departe de locul unde se găsesc iniţial, astfel că acţiunea duce cu gândul la celebra frecţie pe piciorul de lemn. E ca şi cum ai încerca să goleşti Marea Neagră pompând apa pe malul acesteia.
Se mai intervine cu ceva diguri, ceva decolmatări de canale chiar în timp ce puhoaiele îşi fac de cap şi cam atât. Guvernanţii dau asigurări că sinistraţii vor fi ajutaţi. De către cine anume? De Guvern, desigur…
De ce o asemenea atitudine delăsătoare şi păguboasă în condiţiile în care e ştiut că e mai simplu să previi inundaţiile decât să repari pagubele produse de acestea? Pentru că cineva are de câştigat de pe urma calamităţilor.
Acum ceva timp, Dăncilă dădea asigurări că se vor aloca fonduri pentru ajutorarea celor afectaţi de inundaţii. Şi deşi guvernanţii promit multe, de data aceasta a spus oarecum adevărul. Se vor aloca ajutoare dar trebuie să ţinem cont că e vorba de consumabile. Alimente, combustibili, haine şi altele asemenea. Dintre care prea puţine vor ajunge la amărâţii care şi-au pierdut munca de-o viaţă sub puhoaiele dezlănţuite. Băieţii deştepţi din sistem le vor căpuşa cum se pricep mai bine şi cu concursul altor băieţi deştepţi care, dacă-i iese pasienţa lui Dragnea, nu vor mai face abuz în serviciu pentru ei ci pentru alţii, mânăria va fi cam greu de scos la iveală. Sinistraţii nu vor primi mare lucru; adesea pentru a li se pune la dispoziţie amărâtele de module e nevoie de un circ birocratic greu de imaginat într-o ţară civilizată. Cetăţeanul plătitor de taxe şi impozite este batjocorit pe banii lui.
După ce apele se retrag amărâţii sunt lăsaţi la mila semenilor. Nimeni nu mai trece să-i vadă, să-i întrebe dacă au nevoie de ceva. Ajutoarele s-au acordat. Ceva alimente, ceva haine… Decolmatarea unor şanţuri şi canale şi gata intervenţia autorităţilor. Uneori se alocă şi ceva materiale de construcţie dar ţinând cont că traseul acestora poate fi urmărit chiar şi după ceva ani băieţii deştepţi evită să arunce cu aşa ceva în sinistraţi. Care sunt uitaţi până la următoarea dezlănţuire a puhoaielor când e iar rost de mânării pe socoteala lor.
Investiţii adevărate pentru prevenirea viiturilor nu există. Cel mult se investeşte în proiecte care nu au nicio legătură cu inundaţiile. Cu ani în urmă s-au efectuat lucrări de amenajare a albiei pârâului Buhai. Prevenirea inundaţiilor. Cei care cunosc situaţia ştiu bine că pomenitele lucrări s-au făcut doar pe hârtie; era greu de crezut că un pârâu anemic poate produce inundaţii catastrofale, astfel că „lucrările” erau acoperite de rezultate. Când, totuşi, în 2010 pârâul Buhai şi-a ieşit din matcă şi a inundat jumătate de Dorohoi, provocând pagube enorme şi şase decese, s-a constatat că acele amenajări ar fi fost tare utile, doar că nu existau în realitate. Nimeni nu a fost tras la răspundere iar Guvernul s-a milostivit şi a alocat iniţial vreo douăzeci de mii pentru reparaţii. Mai mult nu era de unde, era criză…
Băsescu a tras şi el o fugă la Dorohoi să vadă cum stau treburile şi s-a certat cu o profesoară pe care a invitat-o să renunţe la „ţăţisme”. Reacţie de preşedinte jucător. Oricum, a plecat tare furios de la Dorohoi, semn că n-a fost apreciat după cum se aştepta.
Cam asta este implicarea celor care ne conduc atunci când vine vorba despre drepturile noastre, ale cetăţenilor. Calamităţile sunt considerate doar oportunităţi de afaceri şi exploatate ca atare. Se strâng averi însemnate pe spinarea celor care rămân fără un acoperiş deasupra capului. Dar când vine vorba de taxe acestea trebuie plătite. Pentru că dacă nu se plătesc taxe de unde ajutoare?