La trecerea dintre anotimpuri, mai ales cu schimbările climaterice de care avem parte de ceva timp, sau vara din cauza aerului condiționat suntem predispuși la imbolnăviri, mai ales dacă avem o imunitate scăzută. Pentru mulți dintre noi apar adesea intrebările: “Ce să iau ca să nu mai racesc așa de des?” sau “Cum să cresc imunitatea copilului meu?” sau „Am imunitatea scăzută?”
Cum ne poate afecta o imunitate scăzută?
Persoanele cu o imunitate scăzută sunt mai receptive la boli. Cel mai frecvent se poate observa la cei cu răceli repetate, nu doar in sezonul rece sau la debutul primăverii, care trenează săptămâni de-a rândul, uneori in ciuda tratamentelor, cu tuse persistentă și la cei cu infecții repetate cu diferite localizări. Mai pot fi și diverse tipuri de alergii, rinite cronice sau chiar boli autoimune, ce se regăsesc tot in acest context al compromiterii sistemului imun. Insă, când vorbim de imunitate scăzută ne putem referi chiar și la o incidență mai mare a cancerului, cu orice localizare ar fi el.
Ce contribuie la scăderea imunității?
La scăderea competenței imune contribuie o multitudine de factori determinați de stilul de viață modern, insă alegerile greșite de ordin alimentar ocupă un loc de cinste. Omul se poate imbolnăvi in egală măsură atât de la ceea ce mănâncă/bea cât și de la ceea ce omite să mănânce/bea.
Alimentația modernă contribuie din plin la scăderea funcției imune a organismului. Astfel, consumul in crestere de alimente procesate, de alimente având o calitate/proveniență indoielnică sau adaos mare de aditivi alimentari, nu fac decât pe termen lung să compromită starea de sănătate tocmai pe fondul acestei scăderi a imunității. Alimentele procesate inseamnă in primul rând acele produse supuse unor diferite procese de preparare, conservare, deshidratare, pasteurizare sau prelucrare industriala. De asemenea cuprind și produsele făcute cu făină albă, cu mult ulei (eventual prajit) și zahăr, bogate caloric insă slab reprezentate nutritiv, ori cu adaos de indulcitori, coloranți sau conservanți. Trebuie amintit si abuzul de medicamente, de antibiotice, automedicația ce pot avea efecte negative asupra stării de sănătate.
Ce alimente ne ajută la creșterea imunității?
Anticorpii sunt proteinele sistemului imun. Aportul de proteine in alimentație este esențial, el poate fi relativ ușor acoperit dacă in alimentație avem incluse iaurturile, peștele și ouale. Insă, pentru a avea o imunitate bună, vorbim în special de aportul de vitamine, de minerale, dar și de acei compuși vegetali din plante si anume fitonutrienții. Amintim de alimentele de origine vegetală pentru ca omul in istoria sa a evoluat dependent de acestea. Ele intăresc si sprijină prin proprietățile lor o funcție imunitară normală. Astfel, intre aceste alimente, putem aminti:
-cruciferele – precum legumele cu frunze verzi, rucola, toate tipurile de varză (varză chinezească, varză creață sau furajeră/kale), broccoli, conopidă, ridichile si guliile, care prin compușii lor pe bază de sulf, au puternice beneficii in funcția imunitară și chiar pe partea de prevenție a cancerului.
-ciupercile – multe ciuperci s-au dovedit a avea beneficii reale in imunitate prin intensificarea activității funcțiilor celulelor natural killer. Conțin de asemenea și “inhibitori de aromatază” ce intervin in reglarea nivelului de estrogeni din organism. Ca masuri gastrotehnice se recomandă ca ciupercile să se consume intotdeauna gatite, deoarece s-au evidențiat posibile efecte toxice ale consumului lor in stare cruda.
–familia cepei – prin reprezentanții ei, ceapa, usturoiul, prazul sau ceapa verde, contribuie la imunitate prin proprietațile lor antiinflamatoare, antioxidante, antiparazitare și anticanceroase.
-rodiile – sucul de rodie si semințele de rodii prin compușii lor au puternice proprietăți in prevenția bolilor cardiovasculare, a diabetului, a infecțiilor bacteriene sau a diferitelor afecțiuni dermatologice.
-fructele de padure – precum murele, afinele, zmeura, capsunele si fructele goji, prin acidul elagic si anthocianinele lor sunt responsabile și ele de numeroase efecte benefice.
-grasimile de tip omega-3 – prezente mai ales in peștele gras (somon, ton si sardine), in nuci si semințele de in, dovleac sau susan, scad inflamația acută ce insoțeste răspunsul imun.
Un rol important îl mai au și legumele și fructele de culoare galbenă, portocalie sau roșie, bogate in antioxidanți sau vitamine cu rol antioxidativ (vit. A, C, E), carotenoizi și o mulțime de alți compuși fitochimici. Amintim aici de morcovi, sfecla, roșii, ardei gras, ardei iute, ghimbir, curcuma, scorțișoara, citricele in special grapefruit-ul si lămâia, cea care echilibrează și nivelul acid/alcalin al organismului. De asemenea strugurii roșii au evidențiat proprietăți benefice prin resveratrolul obținut din fructele și coaja lor.
Alimentele trebuie consumate ca atare, in forma lor integrală, fără a incerca să izolam compușii declarați răspunzători de beneficiile acestora. Aceasta prin prisma faptului că efectul benefic este datorat tuturor elementelor constitutive și a sinergiei dintre acestea și nu a compușilor identificați luați separat.
De asemenea menținerea unui nivel adecvat de vitamina D pe toată durata anului reduce infecțiile cauzate de virusuri, datorită capacității acestei vitamine de a modula sistemul imun. Și extractul de boabe de soc negru poate fi util in inhibarea dezvoltării virusurilor gripei.
Zincul are si el un rol deosebit in imunitate. S-a constatat ca deficitul acestuia crește predispoziția la infecții. Astfel alimentele bogate in zinc cum ar fi stridiile, carnea de vită, semințele de susan, dovleac, pin sau floarea soarelui consumate crude, nucile caju crude, orezul sălbatic, broccoli pot reduce gravitatea simptomelor in răceli și acționează in sensul prevenirii acestora.
Desi efectele pozitive ale consumului acestor alimente nu se lasă mult așteptate, este bine ca utilizarea acestora sa fie de durată, iar obisnuința folosirii lor sa fie pentru toată viața. Un aport echilibrat al acestora este esențial pentru o bună funcționare a sistemului imunitar, pentru ca nici un aliment, vitamină sau compus fitovegetal, nu poate singur, izolat, să asigure o protecție eficientă impotriva imbolnăvirilor de orice fel. Până la urmă a avea o alimentație echilibrată si plină de factori nutritivi nu inseamnă să mâncăm mult, ci să mâncăm ceea ce trebuie!
In dobândirea și menținerea unui sistem imunitar eficient trebuie, pe langă alimentație, ținut cont și de respectarea orelor de somn, de relaxare si de activitate fizică. Si hidratarea are un rol esențial, hidratare realizată cu apă sau cu ceaiuri neindulcite, dintre care pot avea efect imunostimulator cel de ghimbir sau de echinaceea. De asemenea pot fi folosite combinații de genul miere si catină, propolisul sau laptișorul de matcă.
Un sistem imunitar eficient este cea mai sigură dar și cea mai la indemană arma impotriva oricarui tip de agresiune și de boală. Scade astfel riscul de boală cardiovasculară, de infarct, scad procesele inflamatorii din organism. Unele alimente prezentate este posibil să nu modifice rapid o funcție imunitară compromisă, in sensul de a se vedea imbunătățiri in cazul unei imbolnăviri deja instalate, insă consumul acestora in mod curent este o componentă valoroasă in dobândirea unui sistem imunitar eficient.
Manuel Constantin MIHAI
Nutriționist Dietetician specialist in programul Diet Club CENTRUL DE DIETA
www.facebook.com/dietclub.centruldedieta
Diet Club CENTRUL DE DIETA Botoșani – bulevardul Mihai Eminescu nr. 26 et. 1
