Turcii votează duminică într-un dublu scrutin istoric – parlamentar şi prezidenţial – prin care intră în vigoare modificări ale Constituţiei ce transformă ţara dintr-o republică parlamentară într-un regim prezidenţial şi care fie va consolida acapararea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan asupra celor 81 de milioane de locuitori, fie îi va limita ambiţiile politice, relatează News.ro, care preia The Associated Press.
Scrutinul are loc cu 16 luni înainte de termen, într-un îndelungat regim de stare de urgenţă şi pe fondul unor semne ale unei economii în declin. Peste 59 de milioane de cetăţeni turci – inclusiv trei milioane care trăiesc în străinătate – au drept de vot în scrutinele de la 24 iunie.
Cele aproximativ 181.000 de secţii de votare din ţară se deschid la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi se închid la ora 14.00 GMT (17.00, ora României).
Expatriaţi turci au votat deja, în 60 de ţări din lume, până marţi, însă ei pot să-şi exprime opţiunea şi duminică, în punctele de trecere ale frontierei, până la închiderea urnelor.
PRINCIPALUL CONTRACANDIDAT
Şase candidaţi se înfruntă pentru a obţine următorul mandat prezidenţial, de cinci ani.
Favorit este Erdogan, un fost primar al Istanbulului care a preluat frâiele ţării în 2003, când a devenit premier, şi în 2014, când a fost ales pentru prima oară preşedinte.
Pentru a deveni preşedinte duminică, un candidat trebuie să obţină 50% din voturile exprimate. În cazul în care nu se va întâmpla aşa, turul doi va avea loc pe 8 iulie între primii doi clasaţi.
ALEGERILE PARLAMENTARE
Turcii aleg duminică şi 600 de parlamentari, din opt partide sau candidaţi independenţi, într-un mandat de cinci ani.
Organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare în mod simultan şi suplimentarea cu 50 a numărului de mandate în Legislativ fac parte din schimbările introduse prin referendumul de anul trecut.
Altă noutate în acest scrutin este modificarea legislaţiei electorale, prin care partidele pot forma alianţe. Astfel, partide mici se pot alia şi ocoli pragul de zece procente din voturile exprimate, de care are nevoie o formaţiune pentru a intra în Parlament.
Cinci dintre partide candidează atât separat, cât şi în cadrul a doua alianţe adversare.
AKP-ul lui Erdogan şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP) fac parte din ”Alianţa Poporului”, susţinută de micul Partid al Marii Unităţi (BBP, extremă-dreapta).
Din ”Alianţa Naţiunii” fac parte Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), proaspărtul Partid Bun (IYI, naţionalist, liberal, conservator, laic) şi micul Partid al Fericirii (SP, islamist). Această alianţă este susţinută în alegerile parlamentare de către micul Partid Democrat (DP, centru dreapta), care nu candidează şi separat.
Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd) nu a fost primit în alianţa opoziţiei şi va fi nevoit să treacă singur pragul de acces în parlament.
