Preşedintele Klaus Iohannis a deschis joi la Bucureşti lucrările unui seminar dedicat Europei de Sud-Est, organizat de un think tank american, Center for European Policy Analysis (CEPA). Simultan, la sediul Parlamentului are loc o reuniune a fostelor ţări comuniste care discută, în esenţă, aceleaşi subiecte şi la care preşedintele Iohannis a vorbit miercuri în deschidere. Reuniunea i-a aşezat împreună pe delegaţii din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România, Ungaria şi, ca oaspete de onoare, Gerard Larcher, preşedintele Senatului francez.
Asta înseamnă că Estul caută, deja pe faţă, să-şi definească singur problemele de securitate, că încearcă să şi le rezolve cu ajutorul SUA, independent de Vestul european, poate doar într-o colaborare cu acesta, în NATO, dar nu mai mult de atât. Este posibil ca aceste reuniuni să fi fost stimulate şi de răceala relativă intervenită între Europa occidentală şi americani, căreia îi datorăm şi binecunoscuta replică a cancelarului Germaniei, Angela Merkel, privitoare la dobândirea unei autonomii militare faţă de Statele Unite. Este însă de reţinut că, pe măsură ce Vestul Europei caută să-şi diminueze depedenţa faţă SUA, Estul strânge pe cont propriu relaţiile cu americanii.
Din această perspectivă, apare în cu totul altă lumină graba liderului coaliţiei de guvenământ, Liviu Dragnea, nejustificată de vreo presiune externă, de a lăuda – primul dintre aliaţi – atacul american în Siria şi acum de a anunţa mutarea ambasadei româneşti din Tel Aviv în Ierusalim, iarăşi înaintea oricărui alt aliat al SUA. Traducerea este următoarea: mă pun în slujba Washington-ului cu asupra de măsură şi acasă fac ce vreau, în ciuda lui Johannis, care o ţine langa cu Merkel şi europenii ei. Păi ce, până acum nu putea? Formal nu, cât mai era ţinut de constrângerile regulilor europene. Aici e miezul conflictului şi dezlegarea misterului. Cuplul Dragnea – Tăriceanu urmăreşte dacă nu ieşirea completă din UE, luată în calcul şi asta, măcar distanţarea de „moftangiii” de la Bruxelles, cu anticorupţia şi cu regulile lor economice „absurde” cu tot.
Americanii nu pun condiţii prea strânse în teritoriile în care au interese militare şi de protectorat economic. Nu cer, ca UE, deficit naţional sub 3% din PIB, nici controlul deficitelor structurale, nici tu comisie OLAF, nici tu control GRECO, nici vorbă de MCV şi nici de alte fiţe democratice. Liber incompatibilităţi, liber la contracte preferenţiale, liber la deturnări de fonduri, liber la inflaţie, liber la tipărit bancnotă, liber la justificări oricât de absurde. De altfel, acestea au şi fost prefaţate de micul Putin de la Bucureşti, într-o recentă emisiune: noi am mărit salariile oamenilor, dar capitaliştii cei lacomi au crescut preţurile. Noi luptăm pentru binele oamenilor, dar uite ce fac multinaţionalele şi corporaţiile. Necazul nu ar fi că spune prostii sau minciuni, ci că sunt milioane de români care îl cred. Iar consecinţele iată-le, le trăim în fiecare zi.
Aşa am spus cu toţii despre Erdogan, că exagerează, dar că omul este până la urmă liber să facă ordine în propria lui casă. Într-atât de liber încât mii de oameni se află în închisori pentru simplul motiv că nu sunt de acord cu el, opoziţie nu mai există, iar presa, în afară de cea linguşitoare, este închisă. Aşa am spus şi despre Putin, că nu poate fi dictator pe viaţă, că vremurile alea au apus. Iată că nu au apus şi oricine are vreo opinie contrară ceva mai la nord de graniţele noastre găseşte dimineaţa un pic de poloniu în ceai, vreun glonţ rătăcit după primul colţ de stradă sau un camionagiu tare grăbit şi neatent pe drum. Aşa am spus şi despre Orban, că este doar un teribilist care vrea să atragă atenţia UE asupra nedreptăţilor care se fac Estului Europei. Până am aflat că a modificat toate regulile democratice, legile de funcţionare ale instituţiilor statului şi legile electorale astfel încât, dacă ungurii nu fac vreo revoluţie cândva, omul va muri în funcţie peste douăzeci şi ceva de ani.
Acum s-a ajuns la ultimul hop, codurile penal şi de procedură penală. După ce au făcut harcea parcea codurile fiscal, civil şi cel de procedură civilă, şefii grupuli infracţional organizat aflat la butoane pregătesc acum un set de modificări care vin mănuşă pe, ce credeţi – nevoile de armonizare cu legislaţia europeană?, ei aş! – pe acuzaţiile care încă îi mai poartă prin tribunale. Ba, mai mult, se urmăreşte şi modificarea procedurilor care au dus la strângerea probelor din dosare. Rezultatul va fi, fără îndoială, completa dezincriminare şi albire a celor pe care încă îi mai numim penali.
Fuga găştii lui Dragnea de exigenţele Uiniunii Europene, de acuzaţiile de la Bruxelles care, oricât l-ar albi justiţia română, îl situează în tagma infractorilor, ne vor arunca în zona unui naţionalism obscur şi păgubos, sub influenţa nefastă a unui ortodoxism de tip filo-rus. Nu în ultimul rând – vezi cele mai recente evenimente din ţară – ne vor întoarce în epoca de tristă amintire de pe vremea lui Iliescu, cea a conflictelor sociale interne, când fiecare era împotriva tuturor. Duşmănie între categoriile sociale, îndatorare peste măsură şi perpectiva de a deveni un stat, aidoma ruşilor, dominat de grupări mafiote, asta ne-a adus PSD în 16 luni de guvernare.
