Conclavul pentru alegerea unui nou papă trebuie să înceapă în Capela Sixtină de la Vatican, conform regulilor, nu mai devreme de 15 zile și nu mai târziu de 20 de zile după deces, scriu Reuters și AFP.
Ritualurile după moartea papei durează nouă zile și marchează sfârșitul unui pontificat și începutul următorului. Șambelanul papei, cardinalul Kevin Farrell, sigilează apartamentul privat al papei și pregătește funeraliile.
Șambelanul și trei asistenți decid când sicriul papei va fi dus în Bazilica “Sfântul Petru”, pentru a fi vizitat de public. De asemenea, ei se asigură că „Inelul pescarului” și sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.
În mod normal, funeraliile ar urma să aibă loc la patru până la șase zile după deces, în Piața Sfântul Petru. Francisc a spus că, spre deosebire de mulți predecesori, nu va fi înmormântat în cripta Bazilicii “Sfântul Petru”, ci în Bazilica “Santa Maria Maggiore” din Roma. De asemenea, a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn.
Conclavul va avea loc în luna mai
Conclavul pentru alegerea unui nou papă începe în Capela Sixtină de la Vatican la 15-20 de zile după deces. Cardinalii, care sunt închiși la Vatican pe durata conclavului, decid ziua exactă. Toți cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot lua parte la votul secret. Aceștia au nevoie de o majoritate de cel puțin două treimi plus unu pentru a-l alege pe noul papă, astfel încât votul poate dura mai multe runde, pe parcursul mai multor zile. La încheierea alegerilor, noul papă este întrebat dacă acceptă demnitatea și ce nume dorește să ia.
Lumea află vestea alegerii unui nou papă atunci când un oficial arde buletinele de vot cu substanțe chimice speciale care generează un fum alb, ce iese pe coșul capelei. Dacă votul nu este clar, se folosesc alte substanţe, care produc un fum negru.
După ce apare fumul alb, decanul Colegiului Cardinalilor urcă în balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța „Habemus Papam” (Avem papă). Noul papă apare apoi și dă binecuvântarea sa mulțimii din piață.
Papa Francisc a numit aproape două treimi dintre cardinalii eligibili
De când a fost ales în 2013, Papa Francisc a numit aproximativ două treimi dintre cardinalii care sunt eligibili acum pentru a fi aleși la șefia Bisericii Catolice. Important, el a numit mai mulți cardinali non-europeni decât în oricare pontificat precedent, scriu Reuters și The Telegraph.
Dar o predicție asupra persoanei care îi va succede acum pontifului defunct nu este deloc simplă. După ce Papa Benedict al XVI-lea a demisionat în 2013, foarte puțini observatori de la Vatican au prezis că Jorge Mario Bergoglio din Argentina va fi ales Papă.
Ca şi în politica mondială, competiția, spun observatorii, se va reduce probabil la o luptă între progresiști, care aplaudă poziția relativ liberală a ultimului papă în ceea ce privește divorțurile, homosexualii și situația dificilă a refugiaților, și conservatori, care i-au detestat agenda.
Pe 21 aprilie existau în total 252 de cardinali, dintre care 135 de cardinali electori sub 80 de ani. 109 dintre electori au fost numiți de Francisc, 22 de predecesorul său Benedict și cinci de Ioan Paul al II-lea.
Cine sunt favoriţii la noul pontificat
Conservatori: Peter Erdo, un cardinal maghiar și arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, a comparat primirea refugiaților cu traficul de persoane.
Un tradiționalist declarat, cardinalul Leo Burke, născut în Wisconsin, a intrat în conflict public cu filosofiile mai liberale ale Papei Francisc.
Progresişti: Luis Antonio Tagle, supranumit „Francisc al Asiei” pentru buna sa dispoziție și opiniile sale progresiste, provine din Filipine.
Jose Tolentino Calaca de Mendonca provine din insula portugheză Madeira și a fost numit de Papa Francisc șef al unui departament pentru cultură și educație
Cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscopul de Bologna, este un italian cu șanse, un progresist apropiat de Papa Francisc.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa este un alt posibil candidat, care a servit 30 de ani la Ierusalim, dar, fiind mai tânăr, are şanse mai puţine de a fi ales.
Peter Turkson, din Ghana, un consilier cheie al Papei Francisc pe teme precum schimbările climatice și justiția socială.
Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia, este un alt nume luat în calcul, la fel şi cardinalul Juan Jose Omella, arhiepiscop de Barcelona, Spania, ambii apropiaţi de ideologia defunctului papă.
Printre moderaţi, care nu sunt nici conservatori, nici progresişti, se află Pietro Parolin, actualul secretar de stat al Vaticanului, care este, de asemenea, un candidat important, un diplomat foarte competent.
Peste 740.000 de romano-catolici în România
Conform datelor recensământului din 2021, în România sunt 741.276 de persoane care s-au declarat romano-catolici, adică aproximativ 4,5% din populație. Aceasta marchează o scădere semnificativă față de recensământul din 2011, când 870.774 de persoane s-au identificat ca romano-catolici, indicând o diminuare de peste 100.000 de credincioși în decursul unui deceniu.
