Dezinformarea, informațiile false, știrile false și pseudoștiința ne amenință pe toți, ca societate cât și ca indivizi, spun specialiști de la Psychology Today.
În 1974, înainte să purtăm accesul la internet în buzunar, pe telefoane, doi evangheliști creștini au început propria emisiune de televiziune. Jim și Tammy Faye Bakker, foști predicatori ambulanți, au fondat clubul Praise The Lord (PTL), ajungând în cele din urmă să dețină propria rețea de satelit și o vastă afacere.
Tammy Faye și Jim au descoperit că donațiile curgeau de fiecare dată când Tammy Faye plângea în direct. Curând, cei doi televangheliști plângeau în fiecare emisiune; în timpul rugăciunilor pentru un copil bolnav sau al mulțumirilor pentru donații mari, lacrimile aduceau aur. I-au convins pe telespectatori să doneze bani, iar donațiile acestora au modelat conținutul emoțional al emisiunilor.
În cele din urmă, imperiul uriaș al familiei Bakker s-a prăbușit din cauza scandalurilor sexuale, abuzului de substanțe interzise și condamnărilor pentru fraudă. Înșelătoria și prefăcătoria au funcționat pentru soții Bakker timp de mulți ani, inspirând o comunitate de susținători pasionați și loiali. Această loialitate le-a adus recompense financiare, încurajând un comportament tot mai grandios și dramatic din partea lor
Astăzi, înșelătoria și prefăcătoria apar sub formă de meme, videoclipuri comerciale, boți de propagandă și știri false, toate amestecate într-o supă confuză pe rețelele noastre de socializare. Afaceri, podcasteri, bloggeri, campanii politice și oameni obișnuiți care fac videoclipuri pe TikTok concurează pentru atenția noastră. Asemenea lacrimilor lui Tammy Faye, aceștia ne atrag cu titluri clickbait și videoclipuri menite să ne manipuleze emoțional. Clickbait-ul crește numărul de vizualizări, ceea ce înseamnă venituri mai mari din reclame și recompense pentru creatorii de conținut care induc în eroare. Granițele dintre știri, divertisment, satiră, opinie și reclame sunt tot mai estompate.
Telespectatorii au acum dificultăți în a distinge sursele de știri credibile de cele false. Într-un sondaj despre percepțiile americanilor în timpul alegerilor din 2024, 73% au spus că au văzut adesea știri inexacte despre alegeri. Și mai alarmant, 52% dintre americani au declarat că le este greu să stabilească ce este adevărat și ce nu atunci când consumă știri despre alegeri.
Dr. Brian Spitzberg cercetează latura întunecată a comunicării umane, acolo unde comunicarea poate dăuna indivizilor și societății. Într-un articol recent, el vorbește despre „cei patru călăreți digitali: dezinformarea, informațiile false, știrile false și pseudoștiința”. Cei patru călăreți fac referire la Cartea Apocalipsei din Biblie, care avertizează asupra profeților mincinoși și a profețiilor false ce duc la apocalipsă.
Dezinformarea implică înșelarea intenționată, așa cum s-a întâmplat cu campaniile de influență politică desfășurate de Rusia și Iran în timpul alegerilor din 2024. Informațiile false (misinformation) sunt distorsionări neintenționate ale realității, care pot apărea atunci când fragmente de poveste sunt scoase din contextul lor mai larg, distorsionând astfel sensul inițial.
Știrile false reprezintă dezinformări intenționate care imită surse legitime de știri.
Pseudoștiința constă în informații care par și sună a fi științifice, dar care nu respectă standardele riguroase ale științei reale și nu se bazează pe dovezi revizuite de alți specialiști.
Cercetări care dau speranță
Cercetătorii au descoperit că majoritatea oamenilor apreciază acuratețea în știri. Totuși, aceștia distribuie uneori conținut pe care nu îl consideră neapărat corect. Poate că o poveste părea șocantă și ai vrut să afli părerea prietenilor tăi. Cercetătorii au constatat că, dacă ne redirecționăm atenția – chiar și subtil – către acuratețe, calitatea conținutului pe care îl distribuim se îmbunătățește.
Este util să ne amintim cuvintele atribuite poetului Rumi din secolul al XIII-lea:
Înainte să vorbești, lasă-ți cuvintele să treacă prin trei porți:
La prima poartă, întreabă-te: „Este adevărat?”
La a doua poartă: „Este necesar?”
La a treia poartă: „Este plin de bunătate?”
Calitatea conținutului pe care îl distribui pe rețelele sociale se poate îmbunătăți considerabil dacă faci o pauză la cele trei porți înainte de a posta.
Implicații mortale
Informațiile distorsionate din media pot avea consecințe fatale. Afirmațiile false promovate de mișcarea anti-vaccinare au dus la scăderea imunității colective și la reapariția unor boli eradicate anterior, precum rujeola. Mulți oameni au murit inutil de COVID-19 după ce vaccinurile și măștile au devenit subiecte politizate. Informațiile false din media ne slăbesc capacitatea de reacție în fața următoarei pandemii sau a unei situații de urgență națională. Acest lucru reprezintă o amenințare reală la adresa existenței umane.
Un studiu realizat de MIT a arătat că știrile false, în special dezinformarea politică, se răspândesc de mai multe ori mai repede decât adevărul pe platformele digitale. Știrile false tind să fie inedite și să provoace frică, dezgust și surpriză, în timp ce știrile adevărate trezesc tristețe, bucurie și încredere. Cercetătorii au descoperit că roboții accelerează răspândirea atât a știrilor false, cât și a celor adevărate, în mod similar.
Acum, cu ajutorul tehnologiei AI, persoanele rău intenționate pot crea videoclipuri „deepfake” în doar câteva momente. Imaginile care distorsionează adevărul și răsucesc realitatea nu au fost niciodată mai răspândite sau mai dăunătoare.
Asemenea lui Tammy Faye și Jim Bakker, creatorii de conținut au descoperit că banii vin din implicarea emoțională a urmăritorilor. Rage-baiterii (cei care provoacă furie intenționat) câștigă bani stârnind mânie, dezgust și dispreț în secțiunile de comentarii și pe forumuri. Acest conținut de tip „rage bait” crește nivelul de interacțiune și umple buzunarele celor care îl promovează. De fiecare dată când distribuim conținut ce conține misoginie, rasism, discriminare, cruzime, dezgust sau ură, încurajăm crearea mai multor astfel de materiale grosolane. Aceasta degradează cultura noastră. Pur și simplu, hai să ne oprim din a face asta.
Media digitală și creierul tău
Cercetătorii au identificat mai multe efecte nocive ale timpului excesiv petrecut în fața ecranelor și ale folosirii intensive a tehnologiei. Expunerea extinsă include rețele sociale, dezinformare, jocuri video, videoclipuri și multitasking pe mai multe platforme simultan. Efectele dăunătoare pot include:
- Simptome accentuate de deficit de atenție.
- Inteligență emoțională și socială afectată.
- Izolare socială.
- Dezvoltare cerebrală afectată.
- Somn perturbat.
Putem încerca să ieșim din această transă colectivă cu câteva acțiuni simple:
Practici mai sănătoase pentru utilizarea media digitale
- Stabilește-ți un scop înainte de a derula: Care este intenția ta, ce nevoie ai, ce cauți? Vrei să găsești un produs anume? Vrei să te conectezi cu familia sau prietenii?
- Fii atent la emoțiile tale: Dacă o poveste îți provoacă emoții puternice, trece-o prin cele trei porți.
Este adevărat? Este necesar? Este plin de bunătate?
Dacă nu trece testul, las-o să moară înainte să o distribui. - Obține informații despre sănătate doar de la experți medicali: Expertiza reală necesită ani de educație și experiență. Un psiholog nu este specialist în oncologie, iar un politician nu este expert în boli infecțioase.
- Adoptă un post digital: Evită toate formele de media digitală în anumite intervale stabilite în fiecare zi. În locul lor, petrece timp în natură, dedică-te unui hobby, socializează sau fă mișcare în aer liber — toate acestea pot îmbunătăți starea de spirit, somnul și sănătatea mentală.
Emoțiile noastre umane pot fi manipulate cu ușurință, asemenea celor seduși de lacrimile lui Tammy Faye. Fiecare dintre noi poartă o responsabilitate în răspândirea informațiilor false. Putem deveni parte din soluție dacă rezistăm impulsului de a distribui povești șocante și, în schimb, susținem gândirea critică și reflecția atentă.
Articolul original poate fi citit AICI.
