Viitorul drum expres Suceava – Botoșani, menit să îmbunătățească infrastructura rutieră din nordul Moldovei, ar putea să ascundă sub asfaltul său potențiale situri arheologice de o valoare inestimabilă.
Un studiu realizat de Institutul de Arheologie din Iași relevă că traseul propus intersectează mai multe zone cu patrimoniu arheologic documentat, unele incluse în Repertoriul Arheologic Național (RAN) și Lista Monumentelor Istorice (LMI). Aceste descoperiri ridică întrebări legate de protejarea moștenirii istorice în fața progresului infrastructural.
Situri arheologice pe traseu
Conform raportului, cel puțin șapte situri majore sunt intersectate sau influențate direct de traseul drumului expres. La Vădeni, în locul numit „ La Gropană” ar exista un sit cu stratigrafie complexă ce conține vestigii din cultura Cucuteni și perioada migrațiilor. A fost descoperit în anul 1974 și conține ceramică specifică perioadei eneolitice, dar și elemente ale culturii Sântana de Mureș – Cerneahov (sec. III-IV d.Hr.).
Tot la Vlădeni mai există și Movila din Cărarea Urșilor. Aici se bănuiește că ar fi un tumul preistoric ce ar putea adăposti necropole sau alte structuri ritualice. Adeseori, astfel de movile sunt asociate cu depuneri funerare, iar cercetarea preventivă este esențială pentru a determina dacă există astfel de structuri în zona vizată.
Interesant este că tot în comuna Vlădeni, în locurile „La Pisc” și „La Hatie”, ar fi așezări din epoca fierului care prezintă un important potențial arheologic. Deși varianta 1 a drumului expres le intersectează, variantele 2 și 3 trec prin zona lor de protecție.
O așezare traco-getică fortificată
Și la Stâncești (comuna Mihai Eninescu) există „Cetatea de la Bobeica”, o așezare traco-getică fortificată, de importanță majoră pentru înțelegerea epocii pre-romane. Cetatea este compusă din două incinte adosate și reprezintă unul dintre cele mai importante obiective arheologice din Moldova. Se află în pericol din cauza apropierii traseului variantei 3 a drumului expres.
În schimb, la Dumbrăveni, pe Terasa Pârâului Sălăgeni ar exista un sit pluristratificat unde au fost descoperite fragmente de silex cenușiu (preistorice), ceramică din prima epocă a fierului și fragmente din secolele II-III d.Hr. Situl a fost reverificat în 2013, iar traseul drumului expres îl intersectează direct.
Studiul menționează și alte puncte de interes, precum toponimul Siliștea Pădurii, situat la granița dintre județele Suceava și Botoșani. Termenul de “siliște” sugerează existența unei vechi vetre de sat, iar investigațiile topografice austriece de la sfârșitul secolului al XVIII-lea confirmă că în această zonă a existat un sat medieval dispărut.
Soluții propuse pentru protejarea patrimoniului
Experții recomandă efectuarea unor diagnostice arheologice intruzive pe toată lungimea traseului. Această metodă va permite identificarea exactă a vestigiilor și delimitarea clară a siturilor. Pentru zonele confirmate ca având valoare arheologică deosebită, se propune realizarea unor cercetări preventive, iar lucrările de construcție ar trebui să fie supravegheate arheologic pentru a preveni distrugerea accidentală a unor vestigii necunoscute anterior.
În cazul sitului Stâncești – Cetatea de la Bobeica, se recomandă o cercetare preventivă detaliată, întrucât apropierea traseului de acest sit ar putea afecta posibile structuri periferice, cum ar fi necropole sau așezări civile. Cetatea a fost cercetată în trecut, dar nu toate elementele sale sunt complet documentate.
Varianta 3 a drumului pare să fie cea mai riscantă în ceea ce privește impactul asupra acestui sit.
Infrastructura versus patrimoniu, un echilibru necesar
Dezvoltarea infrastructurii este esențială pentru progresul economic al regiunii, însă aceasta trebuie să fie realizată cu respect pentru trecut. Specialiștii subliniază că, printr-o colaborare strânsă între autoritățile locale, arheologi și constructori, drumul expres poate fi construit fără a compromite moștenirea istorică a regiunii.
Astfel, drumul dintre Suceava și Botoșani nu este doar un proiect de infrastructură, ci și o călătorie prin timp, oferind ocazia de a descoperi noi pagini din istoria Moldovei. Rămâne de văzut cum vor alege autoritățile să echilibreze aceste două imperative – modernizarea și protecția patrimoniului cultural.
Studiile de teren ar trebui finalizate peste trei luni și jumătate
Conform planurilor actuale, studiile de teren vor fi finalizate până la 30 iunie 2025. Drumul expres A7 – Suceava – Botoșani va avea o lungime de 19,8 km și va traversa localitățile Salcea, Dumbrăveni, Vlădeni, Mihai Eminescu și Curtești. Proiectul prevede patru benzi de circulație, câte două pe fiecare sens, cu o lățime totală a părții carosabile de 22,5 metri și o zonă mediană care va permite dezvoltarea ulterioară la nivel de autostradă.
De asemenea, infrastructura va include opt poduri, trei noduri rutiere – la intersecția cu A7, la Huțani și la conexiunea cu centura municipiului Botoșani – precum și spații de servicii pe fiecare sens de circulație. Viteza de proiectare pentru acest drum expres va fi de 120 km/h.
Stadiul actual al proiectului
Proiectul beneficiază de cofinanțare prin Programul de Transport 2021-2027 și este realizat în parteneriat cu Consiliile Județene Suceava și Botoșani, CNAIR și primăriile municipiilor Suceava și Botoșani. Firma de proiectare Consitrans a finalizat prima etapă a Analizei Multicriteriale (AMC1), iar dintre cele trei trasee evaluate, două au fost selectate pentru evaluări suplimentare. Următoarea etapă (n.r. – cea actuală) vizează stabilirea traseului final, ce va asigura conexiunea Botoșaniului la Autostrada A7, cunoscută și sub numele de „Autostrada Moldovei”.
Ulterior, proiectul va fi supus unei analize detaliate de către Comitetul Tehnic Economic (CTE) al CNAIR și va urma etapa a doua a Analizei Multicriteriale (AMC2), care va definitiva traseul final. Abia când întreaga documentație va fi gata, Consitrans va trece la obținerea autorizațiilor, iar când acestea vor fi eliberate se va putea trece și la execuția lucrărilor.
