Fermierii botoșăneni care administrează ferme piscicole situate în arii naturale protejate vor putea beneficia de un sprijin financiar anual de 100 de euro pentru fiecare hectar de luciu de apă. Această măsură, adoptată recent de Guvern, vizează susținerea unui sector neglijat în ultimele trei decenii.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat necesitatea acestei inițiative, inclusiv ca un sprijin pentru menținerea biodiversității. „Domeniul piscicol e unul în care s-a investit foarte puțin, în care sprijinul din partea statului a fost destul de mic în ultimii 30 de ani și, drept dovadă, avem foarte puține ferme piscicole și suntem nevoiți să importăm cea mai mare cantitate a peștelui pe care îl consumăm în România”, a spus Fechet. El a adăugat că subvenția se va acorda anual fermelor piscicole din ariile naturale protejate, care se confruntă cu anumite restricții.
Finanțarea va fi asigurată de la bugetul de stat
Hotărârea de Guvern stabilește modalitatea de solicitare, calcul și acordare a compensațiilor pentru activitățile de acvacultură din aceste zone, conform prevederilor restrictive din planurile de management sau din setul de măsuri de conservare instituite până la aprobarea planurilor de management. Finanțarea va fi asigurată de la bugetul de stat, printr-o poziție distinctă în bugetul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, în limita prevederilor bugetare aprobate. Totodată, valoarea compensației nu poate depăși 30% din cifra de afaceri realizată de beneficiar din activitatea de acvacultură sau conexe în anul anterior.
O tradiție piscicolă bogată la Botoşani
Județul Botoșani se remarcă printr-o tradiție piscicolă bogată și o rețea hidrografică impresionantă. Cu o suprafață de aproximativ 3.600 de hectare de luciu de apă, județul ocupă locul al doilea la nivel național, după Tulcea, în ceea ce privește suprafața acvatică. Râurile Siret și Prut, alături de peste 150 de iazuri de mari dimensiuni și lacul de acumulare Stânca-Costești, recunoscut ca rezervație acvafaunistică de nivel european, creează condiții ideale pentru dezvoltarea unei faune piscicole diversificate.
De altfel, în județ se află unii dintre cei mai mari producători de pește din România, care acum se plâng că au probleme după o iarnă dificilă, după ce, anterior, produceau cantităţi serioase de peşte. De exemplu, în comuna Hudești, o fermă piscicolă de aproximativ 300 de hectare a produs în 2023 circa 1.200 de tone de pește, incluzând specii precum crap, sânger, novac, caras și somn. De asemenea, iazul Dracșani, cu o suprafață de aproximativ 550 de hectare, este o bază importantă de producție piscicolă, de unde se livrează anual peste 400 de tone de pește.
Atracţii pentru pasionaţii de pescuit sportiv
Pentru pasionații de pescuit sportiv, județul oferă numeroase locații atractive. Iazurile Dragalina, Costești, Hănești și Rogojești sunt doar câteva dintre locurile unde pescarii pot prinde specii diverse, de la biban și crap până la șalău și somn.
Măsura a generat o serie de reacții. Unii fermieri au contestat faptul că sprijinul nu este pentru toți cei care desfășoară astfel de activități. „Cu alte cuvinte luciurile de apă din afara ariilor protejate sau limitrofe nu contează sau nu sunt suport pentru biodiversitate”, a spus unul dintre fermieri.
Autoritățile spun însă că se urmărește gestionarea durabilă a amenajărilor piscicole supuse restricțiilor de mediu, statul contribuind astfel la protecția apei și conservarea biodiversității.
