România a devenit singura țară membră UE clasificată ca „regim hibrid”, asemeni Turciei și Serbiei, ca urmare a uneia dintre cele mai accentuate prăbușiri ale indicatorilor democratici înregistrate în 2024 în clasamentul global întocmit de Economist Intelligence Unit (EIU), scrie presshub.ro.
Prăbușirea indicatorilor EIU reflectă eșecul de durată al instituțiilor statului român – printre ele, SRI, SIE, DGIA, DGPI – de a veghea la protejarea securității naționale a României, care a atins un maximum de vulnerabilitate în timpul prezidențialelor din 2024, scrie Emilia Șercan într-o analiză în PressOne.
Primele semne ale eroziunii instituțiilor-cheie de securitate națională au apărut în urmă cu un deceniu: între timp, o pseudo-elită, de regulă instruită în universități militarizate, a împânzit structurile de guvernare, nodurile de putere politică și instituțiile cu rol de supraveghere și reglementare.
Ascensiunea candidatului Călin Georgescu nu a făcut decât să expună, pe scena internațională, eșecul instituțiilor finanțate de cetățeni cu misiunea de a proteja stabilitatea politică și instituțională a României.
La capătul acestui îndelungat proces de declin democratic, România de clasează în Indexul Democrației 2024 în urma Moldovei, Albaniei, Serbiei și Ungariei.
România a fost retrogradată de la „democrație deficitară” la „regim hibrid” în Indexul Democrației pentru 2024, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU)* și lansat săptămâna trecută.
Țara noastră a coborât 12 poziții – una dintre cele mai mari scăderi din întregul clasament -, principalul motiv indicat în raport fiind „anularea controversată” și „în circumstanțe neclare” a alegerilor prezidențiale din 2024. Motivația Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a turului II este considerată „șubredă”, luată pe baza unor „rapoarte obscure ale serviciilor de informații privind interferența Rusiei în alegeri”, în care „dovezile au fost, în cel mai bun caz, discutabile”.
Articolul integral, în PressOne.ro
