O analiză recentă realizată de Instituția Prefectului arată un adevăr îngrijorător: investițiile din județ înaintează într-un ritm alarmant de lent, indiferent de sursa de finanțare. Lucrările trenează, iar multe proiecte sunt amânate de la un an la altul, fără o perspectivă clară de finalizare.
Cifre care spun totul. Statistici care arată stagnarea
Conform raportului, la finalul anului trecut, în cele 79 de unități administrativ-teritoriale (n.r. – inclusiv Județul Botoșani) erau înregistrate nu mai puțin de 418 obiective de investiții aprobate pentru finanțare prin diverse programe naționale: PNDL I și II, ANL, CNI, AFM, PNI Anghel Saligny. Cu toate acestea, rezultatele sunt departe de a fi satisfăcătoare. În al doilea semestru al anului 2024 au fost finalizate doar 38 de obiective de investiții, iar în primul semestru – 22. Cu alte cuvinte, la sfârșitul anului, nu mai puțin de 363 de proiecte rămâneau în derulare. Rata de reușită era, altfel spus, numai de 10 la sută.
Fonduri europene, rezultate modeste
Situația nu este diferită nici în cazul investițiilor finanțate prin fonduri europene. În 78 de unități administrativ-teritoriale, erau înregistrate 394 de obiective derulate prin programele POIM 2014-2020, POR 2014-2020, POC 2014-2020, POCA 2014-2020, POC RO-UA 2014-2020, POCU 2014-2020, PNDR/FEADR-Axa LEADER, POPAM, PNDR și PNRR. Din această sumă impresionantă de proiecte, până la 31 decembrie 2024, au fost finalizate doar 47, dintre care 16 în primul semestru și 31 în al doilea.
Birocrația și lipsa de eficiență, obstacole majore
Informațiile au fost făcute publice vineri, pe 21 februarie, în ultima ședință a Colegiului Prefectural. Ritmul de implementare al proiectelor de investiții ridică mari semne de întrebare asupra capacității administrative și a eficienței în gestionarea fondurilor. Cu toate că finanțările sunt asigurate, realitatea din teren arată întârzieri cronice și o lipsă acută de coordonare. Multe dintre proiecte sunt blocate între avize, licitații contestate și termene depășite, în timp ce comunitățile locale așteaptă soluții concrete pentru dezvoltare.
La mijloc ar putea fi vorba și de o lipsă generalizată de coordonare între autorități. Cu toate că fondurile există, ele sunt consumate într-un ritm care sfidează orice logică a dezvoltării sustenabile. În timp ce alte județe reușesc să implementeze proiecte de infrastructură și dezvoltare cu o viteză considerabil mai mare, județul Botoșani pare captiv într-un cerc vicios al amânărilor și promisiunilor neonorate. Problema majoră este că, în situația în care nu se vor lua măsuri ferme pentru eficientizarea implementării investițiilor, riscul pierderii unor finanțări importante devine o amenințare reală.
