Un proiect de anvergură menit să asigure alimentarea cu apă în județul Botoșani stârnește controverse aprinse.
Activistul de mediu și fostul senator Mihai Goțiu acuză că acest proiect, susținut de președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, presupune defrișarea unei păduri seculare unice, doar pentru a facilita accesul acestuia la un lac de agrement în apropierea vilei sale de vacanță. Guvernul, însă, susține că investiția este vitală pentru județ, iar lipsa apei reprezintă o problemă majoră pentru localitățile din zonă.
Aviz favorabil de la comisiile din Senat
Ordonanța de urgență 144/2024, care prevede derogări semnificative de la legislația de protecție a mediului pentru realizarea Acumulării Vârfu Câmpului, a primit aviz favorabil în comisiile Senatului și urmează să fie supusă votului final. Dacă va fi aprobată, pădurea Zamostea, o arie naturală protejată, „riscă să fie transformată în rumeguș” susține Mihai Goțiu.
În replică, președintele CJ Botoșani a arătat că în spatele ordonanței de guvern se află sute de documente și dosare întregi care demonstrează necesitatea acestei investiții, dar și măsurile luate pentru protejarea mediului.
„Este demonstrat pericolul pierderii alimentării cu apă a întregului județ”
„Proiectul acesta este depus de acum mai bine de 35 de ani și eu am făcut toate eforturile ca să redeschidem acest proiect. Am obținut un aviz de la Comisia de Mediu din senat, și el a legat barajul de mine, că îmi fac iaz la Vârfu Câmpului. Este pur și simplu deplasat copilul ăsta. Mi se pare că este o obrăznicie și o lipsă de respect față de toată lumea, nu numai față de mine. Cum să spui – baronul PNL și-a făcut iaz în grădina lui. Asta vreau eu ?! Dar presa de ce nu comentează? Toți nu avem apă în Botoșani. Acumularea de la Bucecea este colmatată în 90 de procente – NU avem apă, oameni buni! Cei care au emis acea ordonanță de guvern nu au făcut-o că mă cunosc pe mine. Din contra, este demonstrat pericolul pierderii alimentării cu apă a întregului județ. Este adevărat, m-am dus să vorbesc cu toți, cu miniștri, dar mi-o dat mie PSD-ul, PNL-ul iaz ?!”, a spus Iftime.
Președintele CJ chiar a solicitat explicații vizavi de ce legătură are barajul de pe Siret de la Vârfu Câmpului cu Valeriu Iftime, omul de afaceri. „Eu îl fac pentru mine?!? Ferească! Noi vorbim de o chestiune foarte importantă și un nebun pur și simplu scrie niște chestii – că m-am dus, că nu știu ce, că baronul …Folosește niște cuvinte grele și în mentalul românului există chiaburul ală care nu mai are ce face cu banii și cumpără insula Belina, altă insulă, și a venit acuma un alt botoșănean care își face un lac și omul are cea mai fabuloasă pădure din Botoșani”, a fost replica lui Iftime.
„Sunt circa 300 de hectare de pădure, din care 80 vor fi sub apă”
Președintele CJ Botoșani a arătat că în nota de fundamentare a ordonanței se arată tot ce se întâmplă. „Totul este calculat – cum reloci, cât te costă relocarea…sunt niște vidre, nu știu ce lilieci…toată fauna există…totul este științific demonstrat unde merge. Sunt circa 300 de hectare de pădure din care 80 vor fi sub apă, dar restul rămâne partea cealaltă. Dar nevoia de apă este vitală. Înțelegeți că în doi ani de zile nu avem apă?!!”, a completat Valeriu Iftime, care a adăugat că în spatele hotărârii de guvern care a apărut anul trecut (în noiembrie 2024 a fost consultare publică deschisă de Ministerul Mediului) sunt 300 de pagini de justificări.
Cu toate acestea, nimeni din autoritățile județului nu a explicat, de la A la Z, ce presupune investiția aprobată acum și cum vor fi gestionate toate problemele. „Noi avem apă în județ și o ducem pe gârlă până la Marea Neagră. Să o zăgăzuim din loc în loc, să apărăm de inundații, să avem apă pentru irigații, să avem apă pentru agricultură și apă pentru populația Botoșaniului”, a mai spus Iftime, care a adăugat că a intrat în politică pentru a ajuta oamenii. „Nu vreau nimic…nu îmi trebuie nimic…salariul îl dau la o biserică. Dacă mă credeți, bine, dacă nu la revedere. Acum vine un altul ți mă face mincinos? Eu trebuie să stau zilnic să văd ce zice unul sau altul? Asta-i viața mea? Am treabă…” a încheiat Iftime.
De ce este importantă pădurea Zamostea
Situată pe malurile râului Siret, această pădure seculară de luncă este un ecosistem rar, protejat la nivel național și internațional.
Habitatele sale, incluzând păduri de stejar, ulm și frasin, sunt vitale pentru biodiversitate și joacă un rol esențial în menținerea echilibrului hidrologic al regiunii. Este drept, „pădurea Zamostea – Lunca” este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier).
Aria protejată cu o suprafață de peste 107 hectare se află în lunca dreaptă a râului Siret.
Rezervația naturală, arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a zone protejate) și reprezintă o zonă de luncă, împădurită cu specii arboricole de stejar (Quercus-robur), carpen (Carpinus-betulus), frasin (Fraxinus), plop tremurător (Populus tremula) în asociere cu arbuști de salbă moale precum voiniceriu pitic păducel sau sânger.
Practic, ei invocă faptul că OUG 144/2024 prevede o derogare de la legislația de protecție a mediului din România (mai exact OUG 57/2007). Aceasta prevede, în mod expres, interdicția de a construi asemenea obiective într-o arie naturală protejată, precum și scoaterea din circuitul agricol ori silvic a terenurilor din aria protejată pentru asemenea obiective.
S-ar încălca prin aceasta alte prevederi legale
Art. 23, alin. (2), OUG 57/2007: ”În rezervațiile naturale nu sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale. Prin excepție, sunt permise numai acele intervenții care au drept scopuri protejarea, promovarea și asigurarea continuității existenței obiectivelor pentru care au fost constituite, precum și unele activități de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale”.
Art. 27, alin. (1): „Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes național/internațional, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securității naționale, asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării științifice și bunei administrări a ariei naturale protejate.”
Pe lângă derogarea de la OUG 57/2007, susțin activiștii de mediu, realizarea proiectului încalcă și Directiva Habitate (avem acolo și rezervație naturală și sit Natura 2000), Directiva Cadru privind Apa și Convenția de la Ramsar (principiul utilizării raționale a zonelor umede) și Convenţia Europeană a Peisajului, la care România este parte, publicată în M.Of. nr. 536/23 iul. 2002.
Şi totuşi, ce se face pentru protecţia pădurii?
Doar că Mihai Goțiu și cei de pe platforma „România Curată” au punctat numai importanța acestei păduri, fără să menționeze ce se face pentru protejarea ei. În plus, activiștii de mediu s-au bazat pe un alt material de presă realizat în urmă cu trei ani și care a concluzionat că necesarul de apă al județului ar fi mult mai scăzut decât în trecut, din cauza depopulării și a reducerii activității industriale. În fapt, NU s-a arătat adevărata situație a alimentării cu apă potabilă a județului care este veche, distrusă și insuficientă. În plus, chiar dacă în aval și în amonte există deja alte baraje, acestea nu pot asigura necesarul de apă.
Argumentele susținătorilor proiectului
Autoritățile locale și Guvernul susțin că acumularea de la Vârfu Câmpului este esențială pentru aprovizionarea cu apă a județului. Botoșaniul se confruntă cu o criză gravă a apei, iar acumularea Bucecea, principalul rezervor de apă al județului, este colmatată în proporție de 65%. Noua investiție ar urma să îmbunătățească și debitul râului Jijia, afectat de secetă în ultimii ani.
Necesitatea și oportunitatea finalizării acestui obiectiv de investiții este subliniată, în mod deosebit, în Memoriul pentru reluarea lucrărilor la investiția de interes național pentru construcția barajului de pe Siret și acumulării de la Vârfu Câmpului.
Documentul a fost întocmit și semnat de Consiliul Județean Botoșani, Municipiul Botoșani, Municipiul Dorohoi, Orașul Bucecea, Orașul Flămânzi și un număr de 36 de comune din județul Botoșani, document ce a fost înaintat Administrației Naționale „Apele Române” și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Importanța realizării acumulării Vârfu Câmpului pe râul Siret rezultă, de asemenea, și din Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, prin care legiuitorul a înțeles să reglementeze, printr-un act normativ de nivelul legii ordinare, realizarea obiectivului de investiții. În acest sens, în Secțiunea a II-a Apa, anexa nr.3, este prevăzută acumularea Vârfu Câmpului ca fiind de interes național și constituie cauză de utilitate publică.
În plus, derogările vor fi puse în aplicare de autoritate competentă pentru protecția mediului în cadrul procedurii de reglementare derulată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Asta pentru că investiția se va afla chiar sub tutela Ministerului Mediului.
