sâmbătă, februarie 1, 2025
AcasăEditorialLaboratoarele de nervi care ne țin mintea ocupată - Cătălin MORARU, redactor...

Laboratoarele de nervi care ne țin mintea ocupată – Cătălin MORARU, redactor șef

Societatea românească este – sau ar trebui să fie – interesată de multe subiecte importante de pe agenda publică. De la contraselecția care a dus la elita conducătoare din prezent la buget, sănătate, educație, lipsa infrastructurii și multe, multe altele.

AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!

„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.

Pentru a nu ajunge aceste subiecte în atenția oamenilor, sunt servite publicului – de oricâte ori e nevoie – teme facile sau neimportante, ori teme importante, dar umflate cu pompa într-o direcție greșită.

Iar românii sar și dezbat zile întregi false subiecte care abat atenția de la problemele grave. Metoda nu e nouă, se face de când lumea, dar nu a avut succes și impact decât după apariția rețelelor sociale.

Așa că orice temă falsă este lansată publicului, prin intermediul unui vehicul de media sau nu, ajunge pe rețelele sociale. Iar subiectele importante rămân nediscutate sau marginalizate.

Ultimul exemplu este cel al obiectelor de patrimoniu furate de la un muzeu olandez, care a stârnit furtuni pe internet în timpul cărora toți antivacciniștii și conspiraționiștii au devenit peste noapte specialiști în arheologie și obiecte de patrimoniu sau muzeografi.

Și așa trec zilele cu căutare de vinovați, naționalisme de doi bani de genul să nu mai dăm nimic la nimeni. Iar discuția e dirijată spre autoritățile care „fac totul”, colaborează, fac comisii și cer măsuri dure, deși tot ei trebuiau să le ia demult.

Puțini își amintesc sau puțini știu ce am făcut noi, românii, pentru protejarea patrimoniului național, că suntem prea ocupați să-i înjurăm pe olandezi.

Uităm că iubitorul de cultură Marcel Ciolacu făcea mișto la greva muzeografilor spunând că păzește el exponatele, dacă ei tot se plâng că nu sunt condiții. Că suntem probabil singura țară din lume care nu are un muzeu național. Clădirea din București e sub risc seismic, e deschis doar subsolul și parterul, iar guvernanții tot promit că o reabilitează din 2002. Au avut și bani, că au tot accesat fonduri europene, bani rămași necheltuiți. Abia anul trecut prin toamnă a început un studiu de fezabilitate, deci nici în următorii ani nu se schimbă nimic. Obiecte de artă sunt depozitate în condiții incredibile, statul nu a făcut o re-evaluare a valorii lor de ani de zile, plus multe altele.

Nici la Botoșani nu e diferit, muzeul județean a stat ani de zile vai de capul lui, cu opere de artă extrem de valoroase depozitate la subsol, unde era pericol de inundație, celebra Venus de la Drăgușeni stătea într-o cutie de pantofi, tot în subsol. Nu e spațiu pentru toate exponatele (unele mai valoroase trimise la București între timp), clădirea reprezenta un pericol pentru angajați și vizitatori. Scriem despre asta de ani de zile. Abia de vreun an jumătate a început reabilitarea muzeului, nu știm stadiul încă, o fi secret, iar la finele lui 2024 s-a stabilit o altă clădire care va deveni tot muzeu. După reabilitare, normal.

Duduia aia pesedistă, Intotero, care e ministrul culturii, după ce a criticat și demis tot ce i-a zis Ciolacu, a mărturisit candid că nu a văzut nici coiful, nici brățările, că lucra la alt minister atunci, dar acuma se va interesa și, dacă vor fi regăsite, va merge sigur să le vadă. Adică facem cultură când suntem la ministerul culturii, în rest…

Și toată lumea combate ce răi sunt ăia din Olanda, că e mai convenabil decât să întrebăm de ce nu mai este în spitale ser fiziologic. Dă mai bine la imagine să ascultăm de jalea lui Ciolacu, care plânge de dorul obiectelor de patrimoniu, în loc să-l întrebăm pe ministrul Rafila de ce bate câmpii cu atâta grație fără să facă nimic, efectiv, de când e ministrul sănătății.

Ăsta e doar ultimul exemplu, acest gen de teme false apar săptămânal sau chiar mai des. Toate sunt absolut neimportante, nerelevante, dar apelează la emoții, furie, îngrijorare și mai puțin la rațiune, că sunt chestii simple, facile, ușor de priceput și mestecat, despre care toată lumea are păreri.

Mai acu vreo lună se dezbătea online în draci de ce și-a luat David Popovici, din banii lui, câștigați prin muncă, un Porsche. Un subiect mult mai interesant și mai simplu de înțeles decât afacerea Nordis, de exemplu, după care pesedista Laura Vicol avea la mână un ceas de 150.000 de euro și un Bentley de 180.000 de euro, ambele cumpărate probabil din banii oamenilor care au plătit case fără să le mai primească.

De ce să aducem pe agenda publică scandaloasele pensii speciale sau pakistanizarea României, țară condusă pe față de serviciile secrete, când putem analiza cu furie dacă Georgescu poate să facă sau nu canale între mările de prin alte țări, așa cum bate câmpii pe la emisiuni tv de la posturile prietene.

Tactica asta, care este voită și vine dinspre guvern, evident, își atinge perfect scopul. Dacă stăm și trecem în revistă subiectele din ce ar putea fi numită „agendă publică”, cele care creează reacții în societate, înțelegem imediat asta.

Există, și a devenit foarte important, un grup de lucru care cu asta se ocupă. Cu ce să-i mai tulburăm pe români săptămâna asta, poate uită că ar trebui să spunem de ce am anulat alegerile sau de ce nu atragem fonduri europene, de exemplu.

La alienarea asta a publicului pun umărul și alți actori, nu doar guvernul. Naționaliști, suveraniști, propagandiști ruși, toți profită de algoritmii rețelelor sociale, doar că au interese diferite. Dar toți urmăresc același rezultat, să stabilească teme de discuție pe agenda publică.

De ce nu face presa asta? În primul rând, presa lucrează după reguli, după un cod profesional și trebuie să respecte legile. Foarte mulți ziariști nu o fac, prea mulți, din păcate, dar măcar mimează asta. Rețelele sociale nu au această problemă.

În al doilea rând, presa este a patra putere în stat, doar dacă publicul vrea asta. Când publicul nu mai vrea asta, nu mai este. Pentru că e mai importantă mașina lui Popovici decât mașina Laurei Vicol, de aia.

Iar noi mestecăm toate astea și, culmea, mai avem și impresia că suntem informați. Nu suntem, e doar o iluzie. Că după ce terminăm cu dezbaterea frenetică depre mașina lui David Popovici, tot nu este ser fiziologic la spital. Drumurile sunt la fel, școlile la fel, ne conduc aceiași oameni, 90% din ei complet nepricepuți, pensiile speciale tot se dau, funcționărimea tot regește e plătită. Apoi tot românul se plânge că nu se schimbă nimic. Da chiar, oare de ce?

 

 

Deja ai votat!

AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!

„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.

REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE

Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.

Botoșani
cer acoperit de nori
5 ° C
6.6 °
5 °
72 %
2.2kmh
100 %
sâm
7 °
Dum
2 °
lun
2 °
mar
1 °
mie
0 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

După multe căutări, doamna Doina a găsit, până la urmă, un copil care s-a lăsat îmbrățișat.

EDITORIAL

Asistăm în ultima vreme la o luptă crâncenă, surdă și oarbă între rețelele de socializare și presă. Fiecare dintre părți o acuză pe cealaltă...

EPIGRAMA ZILEI

Definiția lui, sare Din știutele tipare : Un individ oarecare Ce înșală la … cântare! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...