Un sondaj realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens și dat publicității pe 21 ianuarie scoate la iveală ce cred românii despre direcția în care se îndreaptă România, despre influența UE și SUA, pe de o parte, respectiv Rusia și China, pe de altă parte, precum și despre ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false şi cât influenţează acestea votul românilor.
Adeziunea românilor față de lumea euro-atlantică rămâne foarte puternică și chiar în creștere, comparativ cu trei ani în urmă. Votul de protest al românilor reflectă frustrări economice și sociale determinate mai ales de factori interni (inflație ridicată, instituții ineficiente, lideri politici lipsiți de credibilitate) și mai puțin unor entități precum UE sau NATO, apreciate de marea majoritate a românilor.
„Din această perspectivă, cea mai mare contradicție se poate observa între opțiunile pro-europene / pro-NATO ale populației (aproape 90% dintre români) și mesajele ostile Alianței Nord-Atlantice emise de voci politico-mistice cu mesaj radical-populist care se transformă în portavoci ale narativelor subversive ale Rusiei, complet rupte de percepțiile românilor și ale propriilor alegători care consideră că este în interesul național ca România să facă parte din Uniunea Europeană și NATO”, spune Remus Ștefureac, director INSCOP.
La rândul său, Elena Calistru, președinte Funky Citizens, afirmă: „După doi ani de război la graniță și multiple crize suprapuse, opțiunea pro-occidentală a României se consolidează organic. Nu e vorba doar de cifre record de încredere în NATO și UE, ci de o maturizare a societății care începe să înțeleagă că drumul democratic, deși mai anevoios, este singurul viabil. Acum provocarea reală este să transformăm această claritate în reforme concrete.”
Încotro trebuie să meargă România: către Est sau către Vest?
87,5% dintre respondenți cred că VESTUL (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022). 4,1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China) (față de 10,4% în ianuarie 2022). 8,4% nu au răspuns.
Avantaje versus dezavantaje ale aderării la UE
Luând în considerare toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 72.5% dintre cei chestionați (față de 54,9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 21.6% cred că nu (față de 40.8% în ianuarie 2022). 5,9% nu știu sau nu răspund.
Încrederea în țări/ organizații internaționale
69,7% dintre români au încredere multă și foarte multă în NATO (față de 60,6% în ianuarie 2022), iar 66.8% în Uniunea Europeană (față de 55,9% în ianuarie 2022). Declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii 59,1% dintre cei intervievați (față de 50% în ianuarie 2022). Încrederea în Rusia se situează sub 10 de procente. 5,9% dintre cei chestionați declară că au încredere în Rusia (față de 18% în ianuarie 2022).
Dezinformare, știri false, neîncredere
Unii românii îşi dau seama în mai mare măsură că au fost dezinformaţi, dar, în acelaşi timp, a crescut, în ultimii doi ani, şi procentul celor care sunt convinşi că sunt expuşi la dezinformare în foarte mică măsură sau deloc.
30,7% dintre respondenți cred că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare măsură (față de 27,5% în ianuarie 2022), 23,7% că au fost expuși în destul de mare măsură (față de 27,2% în ianuarie 2022), 14,9% în destul de mică măsură (față de 19,9% în ianuarie 2022), iar 26,7% în foarte mică măsură/deloc (față de 21,9% în ianuarie 2022). 4% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Canale media expuse dezinformării
Aproape jumătate dintre respondenţi spun că televiziunile sunt cele mai expuse la dezinformare, urmate de reţelele sociale, iar ziarele şi revistele, dar şi posturile radio, sunt creditate cu mai puţine şanse de a propaga dezinformarea şi ştirile false.
Astfel, 49,8% dintre respondenți au indicat posturile TV (față de 49% în septembrie 2021), ca fiind canalele cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 40% (față de 35.3% în septembrie 2021) rețelele sociale (Facebook, Instagram, Tik Tok), 2.6% ziarele, revistele, publicațiile online (față de 7.9% în septembrie 2021), 1.6% posturile radio (față de 1.8% în septembrie 2021). 5.9% nu știu sau nu răspund.
Influența dezinformării asupra opțiunilor de vot
Întrebați în ce măsură cred că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare şi știri false, 47,2% dintre cei chestionați cred că în foarte mare măsură (față de 41,7% iunie 2021), 28,7% în destul de mare măsură (față de 32,7% iunie 2021). 12,2% apreciază că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false în destul de mică măsură (față de 10,2% iunie 2021), iar 7,6% în foarte mică măsură/deloc (față de 11,9% iunie 2021). 4,3% nu știu sau nu răspund.
Țări care susțin acțiuni de propagandă
Întrebați care sunt, în opinia lor, țările sau organizațiile care susțin propaganda și răspândesc știri false, 45.3% dintre cei chestionați au indicat Rusia, 11.8% – China, 5.8% – SUA, 3.6% – Uniunea Europeană. Ucraina a fost menționată de 2.8% dintre participanții la sondaj, Germania de 2.3%, Franța de 2.3%, iar Ungaria de 1.9%. 11.3% menționează altă țară, 33.9% spun că nu știu sau nu pot aprecia, iar 4.7% nu răspund.
Câţi dintre români ar vota pentru un partid naționalist
69,1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65,7% în ianuarie 2022). 27,3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32,8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3,6% din întregul eșantion.
Câţi români ar vota pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69,1% din total eșantion în decembrie 2024), 33,1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61,6% și-ar schimba opțiunea. 5,3% nu știu sau nu răspund. Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65,7% din total eșantion), 39,7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55,1% susțineau contrariul.
Ar vota românii pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69,1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (adică circa 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund. În ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65,7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68,4% susțineau contrariul.
Precizări tehnice despre studiu
Datele au fost culese în perioada 16 -23 decembrie 2024, prin chestionare aplicate telefonic. Au fost intervievate 1.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
