- Moartea Alexandrei Ivanov la Maternitatea Botoșani a șocat comunitatea, dezvăluind o gestionare defectuoasă a crizei și încercări de salvare a imaginii instituțiilor implicate.
- Suspendarea medicului de gardă, fără temei legal și sub presiunea opiniei publice, a fost demontată în instanță ca abuz administrativ.
- Cazul rămâne un simbol al lipsei de responsabilitate și transparență în sistemul medical și politic din România, în timp ce familia îndurerată continuă lupta pentru dreptate.
În august 2023, tragedia morții Alexandrei Ivanov, o tânără mamă internată la Maternitatea Botoșani, a șocat întreaga comunitate. Evenimentele care au urmat au dezvăluit nu doar dramele personale ale familiei îndoliate, ci și un spectacol al încercărilor disperate ale conducerii politice și administrative de a-și salva imaginea în fața opiniei publice. Suspendarea abuzivă a unui medic de gardă scoate la iveală tactici de gestionare a crizei din spatele tragediei de la Maternitatea Botoșani.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
În mijlocul acestei crize, medicul de gardă din noaptea fatidică, dr. Mariana P., a devenit țap ispășitor. Decizia suspendării contractului său de muncă, luată la doar câteva zile după incident, a ridicat numeroase semne de întrebare.
Oficial, suspendarea a fost justificată printr-un articol din Codul Muncii care permite această măsură în cazul „întreruperii sau reducerii temporare a activității, din motive economice, tehnologice, structurale sau similare”. Totuși, niciunul dintre aceste motive nu se aplica în situația medicului.
Artificiu juridic pentru a calma strada
Surse apropiate cazului și documentele prezentate în instanță au scos la iveală faptul că decizia a fost mai degrabă un artificiu juridic menit să atenueze revolta publică și să canalizeze furia colectivă către personalul medical.
Suspendarea nu a fost precedată de o cercetare disciplinară, încălcând astfel regulamentele interne și dreptul la apărare al salariatei. De ce s-a ajuns la această concluzie? Pentru că în documentele trimise la instanță cei de la Spitalul Județean au recunoscut că decizia de suspendare a fost luată mai mult la presiunea străzii.
„În cursul dimineții de 18.08.2023, după aflarea veștii decesului pacientei, rudele acesteia s-au mobilizat depunând plângere la Poliție împotriva personalului medical care era de serviciu în noaptea de 17/18.08.2023, au transmis mesaje pe rețelele de socializare, sesizându-se și mass media locală și națională.
Astfel că, în decurs de câteva ore după nefericitul eveniment, mare parte din societatea civilă, mass media s-au adunat la poarta secției exterioare Obstetrică-Ginecologie, într-o revoltă spontană împotriva cadrelor medicale, a conducerii spitalului, județului Botoșani etc.
Evenimentele au luat amploare în următoarele zile, nemulțumirile manifestanților crescând exponențial, iar relatările presei scrise și audiovizuale de la fața locului și declarațiile diverșilor oficiali au generat o presiune nemaiîntâlnită asupra conducerii spitalului.
În aceste condiții, managerul spitalului de la acel moment și șeful serviciului RUNOS au considerat că, pentru protecția personalului care a avut în îngrijire pacienta, pentru a asigura condițiile optime pentru verificarea circumstanțelor decesului pacientei de către organele abilitate (DSP Botoșani, Poliție, Colegiul Medicilor), contractul de muncă al reclamantei să fie suspendat pe o perioadă de cel mult 60 zile calendaristice”, au arătat în instanță reprezentanții Spitalului Județean.
Proteste şi la nivel naţional
Astfel, cei de la spital au recunoscut, în timpul procesului, că, în zilele care au urmat tragediei, nemulțumirea publică s-a amplificat. Presa locală și națională, alături de manifestațiile spontane, au creat o presiune uriașă asupra conducerii spitalului și a Consiliului Județean.
Într-un efort de a calma situația, managerul de atunci al Spitalului Județean „Mavromati” a decis suspendarea medicului, sub pretextul „asigurării protecției personalului implicat și a bunei desfășurări a anchetelor”. Această măsură s-a dovedit însă a fi lipsită de temei legal. Iar acest lucru a ieșit la iveală în procesul prin intermediul căruia medicul de gardă de atunci, Mariana P. , a contestat în instanță decizia de suspendare a contractului de muncă.
Proces câştigat în instanţă
La începutul acestei luni, Tribunalul Suceava, unde a fost mutat procesul intentat de medic, a constatat că decizia de suspendare nu respecta condițiile legale prevăzute de Codul Muncii, fiind considerată un abuz. Mai mult, documentul nu menționa nicio vină concretă, nicio cale de atac și nici motivele reale care ar fi justificat măsura. Prin urmare, decizia de suspendare a contractului de muncă a fost desființată de judecătorii suceveni.
„Din cuprinsul deciziei de suspendare contestate în cauză nu rezultă că motivul de suspendare a fost cel avut în vedere de legiuitor, ci mai degrabă reiese că prin aceasta, a fost dispusă o sancțiune prealabilă, anterioară cercetării disciplinare. Astfel, sub aspectul legalității, instanța constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile emiterii deciziei de suspendare a raporturilor de muncă, decizia fiind vădit nelegală. Pentru motivele anterior expuse, instanța va dispune anularea Deciziei nr. xxxxx din 21.08.2023 emisă de pârât”, se arată în decizia magistraților.
Prin urmare, punând față în față cele două argumentări prezentate în instanță – ce a invocat Mariana P. și ce au susținut reprezentanții Spitalului Județean „Mavromati” – se desprinde o singură idee, cea potrivit căreia măsura suspendării a fost luată pentru a crea o aparență de legalitate și a deturna atenția opiniei publice de la responsabilitatea managerială a spitalului și a Consiliului Județean.
Trei copii rămaşi orfani
Moartea Alexandrei Ivanov, de 25 de ani din Botoșani, a revoltat opinia publică. Tânăra aștepta cel de-al patrulea copil când s-a stins pe un pat al maternității din Botoșani, după ce a cerut zadarnic ajutorul medicilor. „Nu mai am aer” au fost printre ultimele cuvinte transmise de Alexandra familiei sale.
Tânăra a lăsat în urma ei trei copii orfani de mamă și un soț. Gabriel Ivanov are acum în viața celor mici și rolul de tată, și de mamă. Alexandra și soțul ei voiau să-și mărească familia, dar cea de-a patra sarcină i-a adus tinerei mămici sfârșitul. În paralel, familia Alexandrei Ivanov a continuat să lupte pentru dreptate. Anchetele desfășurate de Poliție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava sunt încă în desfășurare, iar rezultatele întârzie să fie făcute publice. Deși a trecut un an și jumătate de la moartea Alexandrei, cazul încă nu a ajuns în instanță. Asta întrucât anchetatorii au solicitat o nouă expertiză medico-legală.
Cazul aduce în prim-plan o întrebare dureroasă – în fața unei tragedii de asemenea proporții, ar trebui să prevaleze protejarea imaginii instituțiilor sau dreptatea pentru cei afectați? Cazul Alexandrei Ivanov rămâne un simbol al luptei pentru transparență și responsabilitate în sistemul medical și politic din România.
